În România au existat mai multe cazuri în care elevii violenți nu au putut fi determinați să-și schimbe comportamentul, în ciuda tuturor măsurilor luate de școli. La Târgoviște, părinții colegilor unui astfel de elev au protestat, luna trecută, pentru a cere mutarea din școală a celui care le terorizează copiii. Cele două incidente din școlile românești, de săptămâna trecută, respectiv elevul care și-a atacat cu un cuțit profesoara de limba japoneză și cei care au agresat-o în timpul orei pe profesoara de limba engleză, arată că situația poate scăpa foarte ușor de sub control, iar măsuri de prevenție nu există. Psihologul criminalist Tudorel Butoi și liderul de sindicat Marius Nistor spun că soluția ar fi reînființarea școlilor speciale de reeducare pentru cazurile foarte grave, astfel încât să nu fie pusă în pericol viața celorlalți
Prin îmblânzirea măsurilor care se pot lua împotriva elevilor violenți s-a ajuns la o situație fără ieșire, atât pentru colegii celor care creează probleme în școli, cât și pentru profesori. Elevii violenți știu că nu există prea multe metode prin care să fie determinați să aibă un comportament normal, iar nevoia de reducere a abandonului școlar a condus la acceptarea lor în școli, în orice situație.
Politicile incluzive apără drepturile celor care au comportament violent, pornindu-se de la ideea că prin îndepărtarea lor din comunitate sau din școli nu vor mai putea fi integrați în societate. De aici s-a ajuns, însă, la situații în care părinții celorlalți elevi își mută copiii la alte școli, ca să scape de amenințarea permanentă, iar profesorii demisionează, dacă nu mai suportă actele de violență ale elevilor împotriva cărora oricum nu pot acționa, conform cadrului legislativ actual.
Măsurile actuale sunt ineficiente
Cele mai dure măsuri care se pot lua, dacă elevii își agresează colegii și profesorii, sunt scăderea notei la purtare, avertismente scrise, consiliere psihologică și repetenția. „Nu sunt de acord cu repetenția. Cine sunt acești indivizi, pentru a lua un an din viața acelor copii? Sunt inconștienți. O soluție ar fi reînființarea școlilor de reeducare, acele școli de corecție care funcționau foarte bine înainte și unde s-au format oameni care apoi au avut performanțe notabile. Acele școli aveau educatori care erau foarte fermi și programe speciale. La olimpiadele școlare participau inclusiv elevi de la aceste școli de corecție și aveau rezultate bune. Au ieșit din aceste școli ingineri, profesori, oameni foarte capabili și bine pregătiți care au avut apoi o carieră de succes și o viață normală. Iată unde s-a ajuns, fără acest sistem. Ei culeg roadele a ceea ce au semănat”, a explicat, pentru Jurnalul, psihologul criminalist Tudorel Butoi.
„Sunt sute de cazuri și nu le mai raportează nimeni”
Sindicatele știu că aceste cazuri nu sunt izolate, ci sunt sute, în toată țara, dar profesorii agresați nici măcar nu le mai raportează, pentru că nu au soluții. Nu există statistici nici la Ministerul Educației, nici la Poliție, nici măcar la sindicate, pentru că după mai mulți ani în care au văzut că nu se poate face nimic, profesorii au renunțat și la a mai cere ajutorul sindicatelor.
Și Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, spune că ar fi nevoie de școli speciale de reeducare, pentru cazurile extreme, în care nicio măsură existentă nu este eficientă. „Românii văd doar cazurile care au apărut în spațiul public, dar sunt sute de astfel de cazuri, în toată țara. Sunt părinți care vin să-și facă dreptate prin forță, chiar în sălile de clasă. Școala nu mai este respectată și s-a ajuns la disoluția autorității”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor.
Acesta mai spune că profesoara de la Brebu care a fost agresată de elevi în timpul orei ar putea să nu mai rămână în acea unitate de învățământ, după ceea ce a apărut în spațiul public. Astfel de evenimente sunt descurajante și pentru ceilalți profesori, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta la plecarea din sistem a multor cadre didactice, mai ales din zonele defavorizate cu infracționalitate ridicată, în condițiile în care deja deficitul de profesori de limbi străine în mediul rural este foarte mare.
Profesorii sunt considerați vinovați
Liderul de sindicat mai spune că profesorii sunt considerați din start vinovați, în aproape toate cazurile de acest fel, și că majoritatea populației nu-și dă seama că reacția profesoarei din comuna Brebu este cea a unei victime agresate permanent. „Este incalificabil ce s-a întâmplat acolo și faptul că aproape toată lumea o acuză pe ea. Societatea românească e obișnuită să găsească vinovată victima, la fel ca în cazul violului. Corpul profesoral este găsit întotdeauna vinovat, iar când se vorbește despre consiliere psihologică, nimeni nu se gândește și la profesori. Soluții ar fi, de la înființarea unor școli speciale de reeducare, așa cum sunt în Anglia, la care să se adauge un sistem de amenzi usturătoare pentru părinți, care trebuie să plătească acțiunile copiilor, la exmatricularea pentru perioadă determinată, cu amendă, pentru violență repetată”, a explicat, pentru Jurnalul, Marius Nistor. Acesta mai spune că se poate prelua și modelul american, care presupune trimiterea „în arest”, într-o sală specială, a elevilor care au comportament inadecvat, în timp ce la școlile speciale ar putea fi mutați cei care nu-și îndreaptă comportamentul după niciun fel de măsură aplicată de școală.
Lipsa de reacție arată trauma victimei, nu plăcerea
Cei mai mulți români au văzut în imaginile filmate de elevii agresivi de la Brebu că „profesoara arăta prin reacțiile ei că îi place” ce-i fac elevii. Fostul șef al Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei, Dan Antonescu, a văzut cu totul altceva și atrage atenția asupra unui fenomen care în alte situații a ajuns până la omor, victima – cadrul didactic – fiind fără apărare în raport cu mediul infracțional.
„Dosar penal nu se poate deschide în cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, pentru că ei nu răspund penal. Nu se rezolvă problemele de acest fel cu dosar penal. În imagini am văzut o victimă care probabil credea că prin atitudinea blândă ar putea să-i potolească pe agresori. Dacă locuiește în aceeași localitate, îi poate fi teamă să declare ce i se întâmplă. Am văzut o persoană timorată, căreia îi e teamă de acei copii și îi e teamă să reacționeze. Victimele se pot gândi că gesturile acestea care deocamdată nu sunt violente s-ar putea transforma în fapte cu violență împotriva ei”, a explicat, pentru Jurnalul, Dan Antonescu.
Astfel s-ar explica și declarația victimei de după deschiderea dosarului penal pentru ultraj împotriva bunelor moravuri. Profesoara a declarat, în mod surprinzător pentru unii, că „nu a fost nimic grav”, iar cei mai mulți români au interpretat din nou reacția ei ca fiind una de acceptare a ceea ce i se întâmplă.
Statisticile poliției arată, însă, că în peste 80% din cazurile în care victimele sunt amenințate de agresori, acestea își retrag plângerile sau declară că nu au fost agresate, pentru că știu că autoritățile nu le pot apăra, dacă vor fi omorâte. Adesea s-a ajuns la omor atunci când victima nu și-a retras plângerea sau când s-a îndreptat împotriva agresorilor în instanță. Practic, victimei îi rămâne ca singură soluție să renunțe la locul de muncă și să se mute în altă localitate, dar nu oricine poate să facă acest lucru. Poliția va trebui să investigheze cazul, dincolo de declarațiile victimei, pentru a vedea dacă aceasta se simte amenințată de agresorii minori și de părinții lor.
Profesoare ucise pentru note, în Europa și în SUA
În ultima perioadă au avut loc incidente chiar mai grave în alte țări din Occident. În noiembrie 2021, doi adolescenți din Iowa și-au omorât profesoara de limba spaniolă, pentru că le-a pus note proaste. Willard Miller și Jeremy Goodale au omorât-o pe profesoara lor, Nohema Graber. Victima și elevii criminali erau vecini, în orașul Fairfield. Cadavrul profesoarei a fost găsit într-un parc din Fairfield, pe 3 noiembrie 2021, ascuns sub o prelată. Fusese ucisă în bătaie cu o bâtă de baseball. Fairfield este un oraș mic, cu o populație de aproximativ 9.400 de oameni, aflat la 160 de kilometri de Des Moines, în statul Iowa.
Anul acesta, în ianuarie, un elev de 17 ani a ucis o profesoară de 55 de ani, în sala de clasă a unei școli profesionale din Ibbenbüren, landul german Renania de Nord. Elevul tocmai fusese propus pentru exmatriculare. Adolescentul a plecat de la școală, apoi s-a întors și a căutat-o pe profesoara pe care o considera vinovată pentru situația sa școlară. A găsit-o în sala de clasă și a înjunghiat-o de mai multe ori cu un cuțit.
Tot anul acesta, în luna februarie, un elev din Franța și-a omorât profesoara de limba spaniolă în clasă, în orașul Saint-Jean-de-Luz, tot prin înjunghiere cu un cuțit și tot din cauza notelor proaste pe care le-a primit. Femeia era din aceeași grupă de vârstă ca și celelalte victime, având 50 de ani.
Săptămâna trecută, în București, un adolescent și-a înjunghiat profesoara de limba japoneză, în aceleași circumstanțe în care s-a ajuns la omor în celelalte țări. Victima de la liceul din București face parte dintr-o altă grupă de vârstă vulnerabilă, având doar 26 de ani. Profesoara de limba japoneză anunțase un test, ceea ce i-a supărat pe elevi, iar agresorul care poate răspunde penal, parțial, având peste 16 ani, a scos din rucsac un cuțit de bucătărie și a rănit-o.
Acestea sunt doar câteva dintre cazurile recente de agresiune ale elevilor împotriva profesorilor, iar victime sunt în cele mai multe situații femeile și, așa cum arată statisticile, profesoarele de limbi străine.