Tulburările depresive și anxioase provoacă suferințe imense prin compromiterea sănătății mentale și fizice, iar nevoia unor strategii eficiente de tratament continuă să fie presantă pentru specialiștii din acest domeniu.
Medicația antidepresivă este, alături de psihoterapie, considerată un tratament standard de primă linie, cu eficacitate moderată și tolerabilitate suficientă. Cu toate acestea, antidepresivele nu sunt eficiente pentru toți și sunt adesea asociate cu efecte secundare, spun autorii studiului, condus de cercetătorii de la Universitatea Vrije din Amsterdam, Olanda. Un tratament alternativ interesant este terapia prin exerciții fizice.
Mai multe cercetări și meta-analize realizate de-a lungul timpului au arătat că sportul este benefic pentru organism și poate îmbunătăți nu doar sănătatea generală, ci și sănătatea mintală. Însă impactul sportului în cazul pacienților psihiatrici a fost mai puțin cercetat.
Cu toții am auzit despre „euforia alergătorului” - dar ar putea această stare indusă de exerciții fizice să fie la fel de eficientă ca antidepresivele?
Primul studiu care compară efectele antidepresivelor cu exercițiile de alergare pentru anxietate, depresie și sănătatea generală arată că acestea au aproximativ aceleași beneficii pentru sănătatea mintală.
Beneficii suplimentare: tensiunea arterială și funcționarea inimii, îmbunătățite
Potrivit unui raport publicat zilele trecute de Colegiul European de Neuropsihofarmacologie, experții olandezi au studiat 141 de pacienți cu depresie și/sau anxietate. Concret, ca tratament pentru o perioadă de 16 săptămâni, pacienții au avut de ales între antidepresive (din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei - ISRS) sau terapie de alergare în grup. Cei mai mulți (96) au participat la alergare și doar 45 au ales antidepresivele, chiar dacă stilul de viață sedentar este întâlnit adesea la pacienții cu tulburări depresive și anxioase.
„Acest studiu le-a oferit persoanelor anxioase și deprimate o alegere din viața reală, medicamente sau exerciții fizice. În mod interesant, majoritatea a optat pentru exerciții fizice, ceea ce a dus la ca numărul din grupul de alergare să fie mai mare decât în grupul cu medicamente”, a spus prof. Brenda Penninx, autor principal al studiului.
Astfel, timp de 4 luni, grupul cu antidepresive a luat medicamentul Escitalopram, iar ceilalți au participat la două-trei sesiuni de câte 45 de minute de alergare în grup, supravegheate îndeaproape de specialiști.
La sfârșitul studiului, aproximativ 44% din ambele grupuri au arătat o îmbunătățire a depresiei și anxietății. Însă în cazul pacienților care au ales exercițiile fizice tratamentul lor le-a îmbunătățit, de asemenea, și: greutatea, circumferința taliei, tensiunea arterială și funcția inimii, în timp ce grupul cu antidepresive a arătat o ușoară deteriorare a acestor markeri metabolici.
Aderarea la terapie, mai mică în cazul exercițiilor fizice
Cu toate acestea, experții au precizat că a le spune pacienților să meargă să alerge nu este suficient, menționând că aproape jumătate dintre alergători au renunțat pe parcurs, doar 52% rămânând la planul inițial, față de 82% dintre cei care au luat pastilele.
Potrivit autorilor studiului, antidepresivele sunt, în general, sigure și eficiente și funcționează pentru majoritatea oamenilor.
„Cu toate acestea, trebuie să ne extindem arsenalul de tratament, pentru că nu toți pacienții răspund la antidepresive sau sunt dispuși să le ia. Rezultatele noastre sugerează că implementarea terapiei cu exerciții fizice este ceva pe care ar trebui să-l luăm mult mai în serios, deoarece ar putea fi o alegere bună – și poate chiar mai bună pentru unii dintre pacienții noștri”, a spus prof. Brenda Penninx, la conferința Colegiului European de Neuropsihofarmacologie care a avut loc la Barcelona.
Avertisment privind efectele secundare ale acestor medicamente
Aceasta a ținut să sublinieze, de asemenea, că medicii se confruntă și cu efectele secundare pe care le pot avea antidepresivele la pacienții cu depresie și anxietate, efecte care nu sunt de neglijat.
„Medicii ar trebui să fie conștienți de dereglarea activității sistemului nervos pe care o pot provoca anumite antidepresive, în special la pacienții care au deja probleme cardiace. Acest lucru oferă, de asemenea, un argument pentru a lua în considerare în mod serios reducerea și întreruperea antidepresivelor atunci când episoadele depresive sau anxioase s-au remis. În cele din urmă, pacienții sunt ajutați cu adevărat doar atunci când le îmbunătățim sănătatea mintală fără a le înrăutăți în mod inutil sănătatea fizică”, a concluzionat prof. Penninx.
Creștere explozivă a consumului de antidepresive, în Europa
În ultimele două decenii, consumul mediu de medicamente antidepresive a crescut de aproape două ori și jumătate în 18 țări europene, ajungând de la 30,5 DDD (doze zilnice definite - n.r.) la 1.000 de persoane, în anul 2000, la 75,3 DDD în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 147%, potrivit ultimelor date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Republica Cehă (cu 577% mai mult în 2020, față de anul 2000), în timp ce în Franța consumul acestui tip de medicamente a crescut doar cu 38%. De asemenea, au fost creșteri foarte mari în Estonia (478%), Slovacia (460%), Portugalia (304%), Regatul Unit (256%), Grecia (248%), Spania (208%) și în Germania (200%). Țara noastră nu a fost cuprinsă în statistica privind consumul de antidepresive.
Statisticile OCDE arată că s-a înregistrat o creștere dramatică a anxietății și depresiei în timpul pandemiei COVID-19.