Agenţia de evaluare financiară S&P Global a anunţat marţi că urmăreşte cu atenţie evoluţiile din Turcia, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a decis să îl numească pe ginerele său în postul de ministru de Finanţe.
În prezent, S&P atribuie Turciei un rating de ţară "BB minus", mai slab decât cele atribuite de rivalii Moody's şi Fitch, după o decizie de retrogradare adoptată în luna mai, dar cu toate acestea unul din analiştii S&P, Frank Gill, a avertizat că evoluţiile politice obligă agenţia de rating să urmărească cu atenţie Turcia.
"Este puţin prematur să ne grăbim să tragem concluzii dar desigur procesul de adoptare a deciziilor pare din ce în ce mai centralizat", a spus Frank Gill după ce preşedintele Erdogan l-a desemnat pe ginerele său Berat Albayrak pentru postul de ministru de Finanţe în cabinetul său.
"În cazul instituţiilor care funcţionează există un corp puternic de funcţionari care iau decizii, de natură tehnică, care deseori sunt adoptate la nivel non-politic, dar acesta nu mai este cazul în Turcia", a mai spus Frank Gill.
În prezent, S&P are o perspectivă "stabilă" pentru ratingurile pentru datoriile în valută şi monedă locală ale Turciei iar agenţia de evaluare a avertizat că indicatorii fiscali ai Turciei ar putea să se înrăutăţească rapid dacă presiunile actuale asupra pieţelor sale financiare vor continua. Acest lucru va depinde în mare măsură de ceea ce va face în continuare Erdogan şi guvernul său.
"Urmărim cu atenţie care vor fi deciziile adoptate cu privire la starea de urgenţă şi poziţia fiscală. Vor fi noi prelungiri ale scheme de garantare a creditelor? Şi de unde ar urma să vină creşterea dat fiind faptul că, în opinia noastră, capacitatea de finanţare a băncilor este aproape epuizată?" a spus Frank Gill. Acesta a evocat şi posibilitatea ca Guvernul de la Ankara să injecteze noi stimulente în economie pentru a contracara posibilul efect de frânare a creşterii economice generat de recentele majorări de dobândă. Însă dacă va introduce noi stimulente aceasta va duce la creştere nivelului datoriei.
Începând de luni, Turcia a trecut la un regim prezidenţial, punând capăt mai multor decenii de democraţie parlamentară, după ce Erdogan a câştigat peste 52% din voturi la alegerile din 24 iunie.
Investitorii sunt îngrijoraţi de independenţa Băncii Centrale a Turciei după ce, în luna mai a acestui an, Erdogan declara că, în situaţia în care va fi reales, va exercita un control mai mare asupra politicii monetare, declaraţii care au dus la prăbuşirea lirei până la un minim istoric de 4,9290 lire pentru un dolar.
Erdogan, care se descrie drept un "duşman al dobânzilor", vrea ca Banca Centrală să reducă dobânzile pentru a stimula creditarea şi creşterea economică. În schimb, investitorii îngrijoraţi de inflaţia de două cifre din Turcia vor ca Banca Centrală să majoreze dobânzile. AGERPRES