O situație generată de confuzie sau de neștiință riscă să pună sub semnul întrebării alegerile prezidențiale din România. Nu întregul scrutin electoral, ci doar turul al doilea, care va avea loc peste două săptămâni. 2.000 de alegători români din străinătate, care au optat pentru a-și exercita votul prin coresponență, au „ștampilat” atât opțiunea pentru candidații din primul tur, cât și cea privind opțiunea pentru candidatul din al doilea tur, cu toate că, la momentul în care au făcut acest lucru, nimeni nu putea ști cu certitudine cine dintre cei 14 candidați se va califica în bătălia finală. Aceste voturi vor fi anulate, în cazul în care a fost aplicată ștampila pe un candidat care nu s-a calificat, însă există deja făcut un anunț potrivit căruia PSD va contesta acest scrutin, exact pe aceste considerente.
Hiba celor 2.000 de voturi controversate rezidă chiar din legislație, mai exact din Legea nr. 288/2005. Completată prin Legea 148/2019 privind votul prin corespondență, care, deși face referire la obligația alegătorului de a vota în turul al doilea de scrutin la alegerile prezidențiale doar după ce se asigură că preferatul său participă la al doilea tur de scrutin, nu se specifică în mod clar ce se întâmplă dacă acest lucru are loc.
Metoda prevăzută de lege pentru exercitarea acestui tip de vot prin corespondență prevede faptul că autoritățile transmit pe adresa alegătorului un plic exterior, prevăzut cu elemente de siguranță, în care se află plicul interior și certificatul de alegător. În cazul alegerilor prezidențiale, unde există două tururi de scrutin, se trimit două certificate de alegător și două plicuri exterioare. În fiecare dintre aceste plicuri se introduce câte un plic interior, prevăzut, de asemenea, cu elemente de siguranță, care conține buletinele de vot și câte un timbru autocolant cu mențiunea „Votat”.
Buletinul de vot prin corespondență care constituie opțiunea de vot a alegătorului se introduce în plicul interior, pe care îl sigilează. Legea specifică faptul că „în cazul celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României înainte de a aplica timbrul autocolant pe patrulaterul ce conține numele candidatului pentru care se optează, alegătorul se asigură că acesta participă la al doilea tur de scrutin”, se arată în textul de lege.
Explicații ambigue de la Autoritatea Electorală Permanentă
Plicurile se desigilează, în ziua votului, după ora 21.00, la Biroul Electoral al Secțiilor de Votare din Străinătate. Însă, de aici, legislația nu este deloc edificatoare cu privire la ce anume se întâmplă când, în interiorul plicului, se găsesc buletinele votate pentru ambele tururi de scrutin, înainte ca lupta finală să fie consumată. Astfel, dacă în plicul interior nu se găsește niciun buletin de vot sau două ori mai multe buletine de vot, aceste se anulează din oficiu.
Purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Anamaria Revnic-Călugăriţa, a declarat vineri, pentru Agerpres, că au fost înregistrate 2.000 plicuri cu voturi prin corespondenţă pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care vor fi desigilate în seara zilei de 24 noiembrie. „Au fost primite şi înregistrate 2.000 de plicuri cu voturi prin corespondenţă pentru turul doi, ele vor fi desigilate abia în seara zilei de 24 noiembrie, după ora 21.00. În cazul în care pe buletinul de vot opţiunea pe care a selectat-o alegătorul nu se regăseşte în turul doi, adică candidatul selectat nu se regăseşte între cei doi candidaţi care participă la turul al doilea, votul va fi anulat, este considerat nul”, a spus Revnic-Călugăriţa.
Ea a menţionat că alegătorilor care au optat pentru vot prin corespondenţă le-au fost expediate deodată ambele plicuri cu ambele buletine de vot pentru cele două tururi de scrutin. „Nu ar fi fost timp fizic ca ele să fie expediate abia după ce Curtea Constituţională ar fi validat rezultatul alegerilor şi s-ar fi stabilit lista cu cei doi candidaţi care să participe, prin urmare, ele au fost trimise anticipat, buletinul de vot a avut exact acelaşi format, iar alegătorii ar fi trebuit să aştepte până la turul al doilea să-şi exprime opţiunea de vot şi să expedieze plicul abia după ce ar fi aflat care sunt cei doi candidaţi care merg mai departe”, a explicat purtătorul de cuvânt al AEP.
Orban dă vina pe parlamentarii PSD pentru această situație
Președintele PSD, Viorica Dăncilă, candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, în contextul celor 2.000 de voturi exercitate pentru turul al doilea, că formațiunea politică pe care o conduce va contesta acest lucru. „Vom contesta acest lucru. Nu este un lucru normal, nu ştim cine va intra în turul doi, eu cred că trebuie dată dovadă de mai multă transparenţă şi cred că să trimiţi două buletine o dată cu toţii candidaţii şi pentru turul unu şi pentru turul doi nu este un lucru bun”, a precizat Viorica Dăncilă.
În replică, liderul PNL și premier în funcție, Ludovic Orban, a precizat că „niciun cetățean nu trimite votul pe turul doi în turul unu. Așa s-a considerat procedural corect. Fiecare cetățean păstrează buletinul pentru a vota în turul doi. Am auzit că PSD contestă această procedură, dar PSD, dacă ar fi dorit, având majoritatea parlamentară, ar fi trebuit să asigure o prevedere legală mai clară. S-au trezit acum. Oricum, au adoptat de forță cererile președintelui și modificarea legii care în diaspora produce efecte favorabile și permit românilor să voteze în condiții normale”.
Vot la „ghici”. Dacă politicianul votat intră în turul doi, buletinul se validează. Dacă nu, „ghinion”!
Pentru prima dată în istorie, 2.000 de români din străinătate au votat prin… telepatie