Uniunea Europeană a acceptat, ieri, cererea de aderare depusă de Bosnia-Herțegovina în luna februarie, un pas înainte în ceea ce va fi, cel mai probabil, un lung proces pe care Sarajevo îl speră încheiat prin dobândirea statutului de membru al Uniunii, transmite Reuters. Aspirațiile europene ale bosniacilor au fost impulsionate de Londra și Berlin.
Statele UE cer însă Bosniei să continue „reformele socio-economice și în domeniile statului de drept și administrației publice", iar Comisiei Europene să monitorizeze punerea în aplicare a deciziei din 2009 a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind accesul minorităților etnice, precum evreii și populația romă, la înalte demnități în stat. În prezent, doar sârbii, bosniacii și croații pot candida pentru aceste funcții, iar problema continuă să fie un obstacol pentru planurile europene ale Bosniei. Potrivit UE, Bosnia a înregistrat totuși progrese în două domenii-cheie: înființarea unui organism care să negocieze cu Uniunea și adaptarea acordului din 2008 cu Croația, după ce aceasta a devenit membru al blocului comunitar.
Impuls extern decisiv
„Astăzi este cu adevărat un moment istoric pentru drumul european și pentru viitorul european al Bosniei-Herțegovina. Este una din veștile cele mai pozitive, în special pentru tineri", a subliniat prim-ministrul Denis Zvizdic. Bosnia, țară cu 3,5 milioane de locuitori, este divizată de-a lungul liniilor etnice, după războiul din anii 1990, în care au murit peste 100.000 de oameni. Calificată în 2003 drept „candidat potențial" la aderarea la UE, Bosnia nu a reușit să obțină acest statut, din cauza disputelor politice interetnice care au împiedicat reformele. Aspirațiile sale europene au fost impulsionate printr-o inițiativă comună germano-britanică, lansată în 2015.