Uniunea Europeană a negociat o controversată înțelegere comercială cu China. Pactul este criticat acum tot mai mult în Occident, deoarece, în graba lor de a ajunge cu orice preț la un acord cu Beijingul, liderii europeni au sacrificat așa-zisa lor preocupare pentru respectarea drepturilor omului pe altarul unor câștiguri financiare imediate. La exact o săptămână după semnarea acordului, China a lansat o mișcare masivă de reprimare a activiștilor pentru democrație din Hong Kong.
Înțelegerea comercială dintre UE și China, încheiată pe 30 decembrie 2020, a fost negociată în mare grabă de cancelarul german, Angela Merkel, șeful statului francez, Emmanuel Macron, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Charles Michel, remarcă, la unison, site-ul Institutului Gatestone, organizație americană non-profit de politică externă, și publicația „Financial Times”. La presiunea Chinei, Merkel ar fi dorit cu orice preț parafarea acestui acord, înainte de încheierea președinției germane la UE, pe data de 31 decembrie. După toate aparențele, înțelegerea, ale cărei detalii nu au fost făcute publice încă, se dorește un cadru pentru asigurarea unui acces îmbunătățit al companiilor europene pe piața chineză.
În momentul actual, China are un acces mult mai mare în Europa decât îl au europenii pe piața colosului asiatic. Potrivit surselor citate, Beijingul le-a făcut însă europenilor doar concesii limitate, în numai trei sectoare: autovehicule electrice, telecomunicații și spitale private. În schimb, chinezii au trasat o serie de avertismente care vor limita oportunitățile de investiții pentru multe companii europene. Mai mult, pe 19 decembrie, cu doar câteva zile înainte de încheierea înțelegerii dintre Bruxelles și Beijing, China a aprobat un nou sistem de securitate națională în privința investițiilor străine. Conform noii legislații, chinezii pot bloca investițiile externe de câte ori consideră că acestea pot leza securitatea națională a țării. Concomitent, acordul dintre UE și China nu prevede mecanisme de impunere a unor standarde ridicate în chestiuni asupra cărora europenii pretind că sunt extrem de preocupați, precum schimbările climaterice și respectarea drepturilor omului. Imediat după parafarea înțelegerii, Von der Leyen declara categoric că acordul „va menține interesele noastre” și „va promova valorile noastre de bază”. La numai o săptămână după semnarea documentului, autoritățile chineze arestau 50 de persoane, inclusiv un avocat american, pe baza unor acuzații de „subminare” a conducerii pro-Beijing din Hong Kong.
De altfel, fostul și ultimul guvernator britanic al Hong Kong, Chris Patten, a afirmat că înțelegerea comercială, care mai trebuie aprobată și de Parlamentul European, „își bate joc” de ambițiile UE de a fi luată în serios, în calitate de jucător economic global. „Înțelegerea aceasta scuipă pe drepturile omului și arată viziunea iluzorie asupra încrederii acordate Partidului Comunist din China pe scena internațională”, a spus Lordul Patten.
Europeni „naivi”. Merkel și-a urmărit interesul
Într-un comentariu publicat de „Financial Times” (FT), acordul este caracterizat drept „naiv”, urmând să crească vulnerabilitatea Europei la presiunile Chinei. „În ultimul an, China a zdrobit libertatea în Hong Kong, a intensificat opresiunea în Xinjiang, a ucis soldați indieni, a amenințat Taiwan și a sancționat Australia. Cu toate acestea, prin încheierea acordului cu China, UE a spus că nu-i pasă de toate aceste lucruri (...) E o naivitate să crezi că Beijingul va respecta acordul semnat. E o naivitate să ignori implicațiile geopolitice ale unei înțelegeri cu China, acum”, apreciază FT. „Angela Merkel a tras din greu pentru încheierea acordului, înaintea încheierii președinției germane la UE. Ea știe că industria germană de mașini suferă de ani de zile, iar China este cea mai mare piață!”, a conchis FT.
„Încheierea înțelegerii cu UE este o victorie diplomatică enormă pentru China!”
Janka Oertel, director programe Asia la Consiliul European pe probleme de Relații Externe