Sectorul agricol din Europa nu a scăpat de consecințele pandemiei. Mai întâi afectați de restricțiile de circulație și de închiderea frontierelor, agricultorii au trebuit apoi să facă față încetinirii economice. În aceste circumstanțe excepționale, Uniunea Europeană caută soluții.
În primele luni de pandemie, imaginile raioanelor goale din supermarketuri au făcut înconjurul Europei. Criza sanitară și restricțiile din perioada de lockdown au modificat comportamentul alimentar al europenilor, de la circuitele de achiziție până în farfurie, a arătat ulterior un studiu al oficiului agricol francez FranceAgriMer. Sub semnul penuriei, s-a repus pe tapet subiectul suveranității alimentare europene.
Primele măsuri
La începutul lui aprilie 2020, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri menite să susțină sectorul agricol, completate câteva săptămâni mai târziu cu o serie de dispoziții excepționale: înființarea de „culoare verzi” pentru a menține circulația alimentelor în Europa, măsuri de sprijinire directă a agricultorilor și a zonelor rurale, măsuri de simplificare a politicii agricole comune (PAC) etc.
Pe plan financiar, Comisia a propus o flexibilizare a utilizării fondurilor europene, respectiv a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADER). Comisia a pus la punct și un sistem de derogare temporară de la normele UE în materie de concurență, iar agricultorilor li s-au propus prelungirea anumitor termene administrative, la fel și o diminuare a controalelor.
Planuri de relansare
După adoptarea dispozitivelor de urgență, UE a căutat să-și redinamizeze economia cu ajutorul planului de relansare Next Generation EU, de 750 miliarde de euro. În cadrul planului, au fost prevăzute și fonduri pentru dezvoltarea rurală, de 7,5 miliarde de euro, care s-au adăugat bugetului FEADER - ceea ce însumează circa 95 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Bugetul total al PAC pentru această perioadă este de 386,7 miliarde euro, se arată pe website-ul Toute l’Europe, consacrat difuzării informațiilor pe teme de interes în UE.
La finele lui 2020, Parlamentul European a votat în favoarea măsurilor tranzitorii pentru PAC, aferente perioadei 2021-2022. Acestor măsuri li s-au adăugat subvențiile și împrumuturile pentru agricultură, prevăzute în PNRR.
Provocările României
Agricultura României a fost afectată puternic de pandemie: cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat o scădere de 3,4% în 2020, până la 44,4 miliarde de lei, potrivit studiului anual KeysFin „Sectorul agricol din România”, publicat în octombrie a.c.
„Deşi, pentru anul 2021, estimăm revenirea sectorului şi apropierea cifrei de afaceri de maximul istoric de 46 de miliarde de lei din 2019, punctăm nevoia prioritizării investiţiilor în infrastructură şi modernizarea acestui sector, astfel încât România să redevină exportator net de produse agricole, după ce în anul pandemiei a fost importator net, pentru prima dată, în ultimii 10 ani. Ca direcţie strategică, am putea urma exemplul Poloniei şi să investim în procesare, ajungând ca, pe termen lung, să avem un sold pozitiv al comerţului internaţional cu produse agroalimentare, cu o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, citată de Agerpres.
Conform analizei KeysFin, anul trecut România a avut cea mai mare scădere a valorii producţiei vegetale, de 18,5%, şi a coborât pe locul 7 în UE, fiind devansată de Polonia.
Deşi țara noastră a ocupat în continuare primul loc la suprafaţa cultivată cu porumb, în 2020 producţia realizată a fost de 10,2 milioane de tone, România pierzând poziţia de lider în favoarea Franţei. La producţia de grâu, România a mai pierdut un loc în clasament, ajungând pe locul 6, cu 5,1% din total şi o recoltă de 6,4 milioane de tone în anul 2020.
Contra penuriei de alimente
UE intenționează să intensifice coordonarea la nivel european, pentru a se asigura că cetățenii săi nu se confruntă cu o penurie de produse esențiale, în aceste vremuri de criză. Pe 12 noiembrie a.c., Comisia Europeană a anunțat că adoptă un plan de urgență și că va înființa un mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză, în materie de securitate alimentară (EFSCM).
Mecanismul se va baza pe un grup de experți, format din reprezentanți ai statelor membre și ai unor țări terțe, din actori din toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente, precum și pe un set de norme procedurale care îi va reglementa funcționarea. Grupul de experți se va concentra asupra unui set de acțiuni care trebuie finalizate între jumătatea anului 2022 și sfârșitul anului 2024:
-acțiuni prospective, de evaluare a riscurilor și monitorizare: îmbunătățirea nivelului de pregătire, grație utilizării datelor disponibile (inclusiv a celor referitoare la vreme, climă și piețe), analizarea mai aprofundată a vulnerabilităților și a infrastructurilor critice ale lanțului de aprovizionare cu alimente;
-coordonare, cooperare și comunicare: schimburi de informații, bune practici, planuri de urgență naționale; elaborarea de recomandări pentru a face față crizelor; coordonare și cooperare cu comunitatea internațională.
Eurostat a arătat, recent, că valoarea producției agricole a scăzut anul trecut în 11 state membre UE, comparativ cu 2019. România a înregistrat cele mai mari pierderi (-11,3%), fiind urmată, la mare distanță, de Bulgaria și Malta (fiecare cu -4,5%) și de Finlanda (-3,9%). La polul opus, indicatorul s-a apreciat cel mai mult în Lituania (+8,5% față de 2019), Irlanda (+4,6%) și Slovacia (+3,8%).
În ciuda crizei, România a reuşit să rămână cel mai mare producător de floarea-soarelui din Europa, cu o recoltă de 2,2 milioane de tone în 2020, arată analiza KeysFin.