Turismul ecumenic revine, încet, dar sigur, la ceea ce era înainte de pandemie. Una dintre cele mai mari bucurii ale credincioșilor creștini ortodocși este pelerinajul la mănăstirile din România și din celelalte țări ortodoxe, iar țara noastră are locuri superbe, pe care Biserica le-a amenajat, în ultimii ani, la cele mai înalte standarde internaționale. Chiar dacă nu se mai pot face evenimente cu un număr mare de persoane sau conferințe, în această perioadă, mănăstirile își primesc în continuare credincioșii plecați în pelerinaj, respectând regulile. Una dintre cele mai frumoase astfel de locuri de pelerinaj este Mănăstirea Caraiman, din Masivul Bucegi, un loc parcă desprins din picturile murale ale vechilor biserici, din scenele biblice.
Vegheată de sus de crucea de pe Caraiman, Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” a fost înființată în anul 1998, la inițiativa Preacuviosului Părinte Gherontie Puiu. Este foarte ușor accesibilă, din Bușteni, fiind așezată la poalele Munţilor Bucegi. Povestea acestui loc a-nceput cu visul părintelui Gherontie Puiu, în care Maica Domnului care i-a spus: „Vei găsi un brad cu şase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede marea Cruce. Acolo să faci mănăstirea!”. Iar locul a fost găsit: într-o poiană care are în mijlocul ei un brad cu o formă deosebită și astfel s-a ridicat aici frumoasa mănăstire, pe Valea Prahovei. În octombrie 1998, Schitul Caraiman, prin Arhiepiscopia Bucureștilor, a primit, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al orașului Bușteni, suprafața de 13.000 mp pe care s-a ridicat mănăstirea – una dintre cele mai moderne ale lumii ortodoxe. Ulterior, suprafața de teren a fost suplimentată cu 4.500 mp, în anul 2001, apoi încă 6.000 mp, în anul 2002, însumând o suprafață totală de 23.500 mp. La 29 iunie 2000 s-a aprobat înființarea Schitului Caraiman cu hramul ,,Înălțarea Sfintei Cruci”. Între anii 2000-2001 s-a construit biserica de lemn cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, un Aghiasmatar și un corp de chilii, iar pe 21 octombrie 2001 a fost sfințită biserica de lemn cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” și pusă piatra de temelie pentru construirea unei noi biserici, de zid, cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Între anii 2002-2007 s-au construit Biserica mare cu hramul „Înaltarea Sfintei Cruci”, clopotnița, trapeza și unul dintre corpurile arhondaricului. În toamna anului 2007 a început construcția chiliilor, iar până în 2010 au fost finalizate lucrările de construire a corpului de chilii, precum și cel de-al doilea corp al arhondaricului.
Poate primi 100 de pelerini
Mănăstirea Caraiman dispune de 100 locuri de cazare, împărțite în trei corpuri de clădire. Fiecare cameră este dotată cu baie proprie, având condiții de cazare la standardele cele mai înalte, dar adaptate la regulile mănăstirești. Fiecare persoană care dorește să se cazeze aici trebuie să prezinte un act de identitate valabil și nu pot fi cazate femei singure. Masa se asigură doar persoanelor cazate, care trebuie să menționeze că doresc să mănânce la mănăstire, atunci când fac rezervarea sau în momentul cazării, urmând să fie valabil pentru a doua zi. Programul pentru masă este diferit de cel al unei unități de cazare nonbisericești: mic dejun între orele 9.00 – 10.00; prânzul între orele 13.00 – 14.00; cina între 19.00 – 20.00. După aceste ore nu se mai poate lua masa. Duminica și de sărbători nu se poate lua micul dejun. În zilele de miercuri și vineri, precum și în toate zilele de post de peste an, mâncarea servită este de post. Cazarea în cadrul mănăstirii se face doar cu obligativitatea participării la sfintele slujbe. Un avantaj preluat din turismul nonbisericesc este discountul acordat pentru grupuri de pelerini.
Trasee montane ușor accesibile
La Mănăstirea Caraiman ajung, însă, și turiști care nu merg în pelerinaj, iar aceștia se pot caza la pensiunile din imediata vecinătate. Locul este unul dintre cele mai liniștite de pe Valea Prahovei, având și condiții foarte bune de cazare, iar întreaga zonă a fost organizată de la început ca una turistică, având și o parcare cu 100 de locuri, în fața lăcașului de cult. Accesul se poate face cu mașina, din DN1/Bușteni (ieșirea către Sinaia, dupa Str. Telecabinei), spre dreapta, pe Str. Palanca, de unde se urcă în continuare, 1 km, până la Mănăstirea Caraiman. De aici se poate merge pe un traseu montan ușor accesibil: Mănăstirea Caraiman – Cascada Urlătoarea – Cascada Spumoasa – telecabina Bușteni și retur. Traseul include și sectoare nemarcate, dar care pun probleme de orientare, iar ca durată, porțiunea dintre mănăstire și Cascada Urlătoarea se poate parcurge în 30-40 de minute, între Cascada Urlătoarea și Cascada Spumoasa, la fel, iar de la Spumoasa la telecabina Bușteni, alte 30 de minute, astfel încât întregul traseu, cu întoarcere la Mănăstirea Caraiman durează până la trei ore de mers pe jos. De la telecabina Bușteni se urcă pe Valea Jepilor, pe un drum utilitar unde sunt trei marcaje: Punct Roșu spre Cascada Urlătoarea; Cruce Albastră pe traseul Jepii Mici, spre Cabana Caraiman, Cabana Babele; Triunghi Albastru, pe traseul Jepii Mari, spre Hotelul Piatra Arsă. Drumul utilitar urcă pe Valea Jepilor, spre Cascada Spumoasa. De la Mănăstire se poate coborî prin pădure spre telecabina Bușteni, de unde se formează și traseul spre Cascada Urlătoarea, marcat cu punct roșu.
Schitul Caraiman a devenit cel mai frumos loc de pelerinaj
La 1 iulie 2008, Schitul Caraiman - cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” a fost ridicat la rangul de mănăstire, iar din iulie 2010, Mănăstirea Caraiman a primit un nou stareț, respectiv părintele David Petrovici, venit de la Mănăstirea Crasna, din județul Prahova, pentru a-l ajuta pe părintele Gherontie Puiu să termine de construit mănăstirea de la poalele Caraimanului. Între anii 2011-2012 au fost finalizate lucrările de amenajare a celui de-al doilea corp de clădire a arhonaricului și a fost construit corpul de clădire Tabor I, în cadrul căruia se desfășoară activitatea Centrului Social-Pastoral „Sf. Cruce”. În luna septembrie anul 2014 au fost finalizate lucrările de la Biserica mare a mănăstirii, iar pe 14 septembrie 2014, când este sărbătorit praznicul Înălţării Sfintei Cruci, a avut loc slujba de târnosire a Bisericii mari cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Cu acest prilej, Biserica mare a mănăstirii a primit și cel de-al doilea hram „Învierea Domnului”.
Zona Mănăstirii Caraiman se transformă într-unul dintre cele mai importante puncte de atracție pentru iubitorii turismului montan, nu doar pentru pelerini.