În încercarea de a-și spăla imaginea, după ce a fost sancționată cu excluderea din magistratură, fosta judecătoare Camelia Bogdan a pornit o serie de atacuri virulente în spațiul public. Unul dintre acestea a fost făcut în cadrul unui interviu acordat, la mijlocul lunii februarie, în care reafirmă, printre altele, că una dintre cele mai importante bănci din România este susceptibilă că ar fi comis infracțiunea de spălare de bani, în cazul acordării unor credite imobiliare pentru dezvoltarea unor centre rezidențiale în Poiana Brașov și Snagov. Este vorba despre BCR, împotriva căreia judecătoarea Camelia Bogdan a cerut, în vara anului trecut, declanșarea unei anchete la nivelul DIICOT. BCR a prezentat, pentru “Jurnalul Național”, un punct de vedere pe marginea acestui subiect, subliniind faptul că ipoteza fostei judecătoare este eronată, nejustificată, inexplicabilă și falsă.
Acuzațiile aduse BCR de către Camelia Bogdan au fost făcute în cadrul interviului din “Revista 22”, publicat în data de 14 februarie 2017, când aceasta a precizat, la întrebarea reporterului: “Cazul BCR, în care ați confiscat de la Ioana Băsescu, dacă nu greșesc, niște sume destul de mari este pe o schemă asemănătoare?”, că a pledat pentru necesitatea recuperării produsului infracțiunii și în cauza BCR. “Există suspiciunea rezonabilă că s-a lucrat clasic, ca la carte, în sensul că BCR a pretins că dă un împrumut unei societăți care era controlată din off-shore-uri de către o persoană, în schimb banii nu proveneau de la BCR, ci tot de la împrumutat. La faliment, BCR s-a înscris cu întreaga creanță, pretinzând că ea a dat banii și i se cuvine investiția. Eu am cerut recuperarea banilor care au fost integrați în mod injust în circuitul financiar, inclusiv de la firmele al căror beneficiar este domnul Ghiță, de exemplu, de la Asesoft, dar și de la notarul care a legalizat contractele de adjudecare în favoarea BCR, respectiv de la dna Ioana Băsescu”, a susținut Camelia Bogdan.
BCR: Este inacceptabilă vehicularea unor acuzații false
La solicitarea “Jurnalului Național”, Banca Comercială Română, prin directorul de comunicare, Ionuţ Stanimir, a precizat că “doamna judecător Camelia Bogdan, căreia nu îi contestăm în vreun fel autoritatea, reputatia sau experiența, a făcut o serie de afirmații cu totul eronate și nejustificate referitoare la finanțarea unui proiect comercial de către Banca Comercială Română. Din această cauză, am fost nevoiți să luăm poziție publică față de aceste afirmații eronate, nejustificate și de natură a ne aduce prejudicii patrimoniale, dar și să sesizăm Consiliul Superior al Magistraturii”.
“Ipoteza spălării de bani vehiculată de domnia sa este cu totul eronată, dar mai mult decât atât, este complet nejustificată și complet inexplicabilă pentru orice profesionist familiarizat cu procedurile legale și financiare de acordare a unui credit. Găsim inacceptabilă vehicularea fără diligență a unor acuzații false, care ignoră în mod inexplicabil realitățile procedurale, legale și financiare referitoare la acordarea unui credit comercial”, se arată în răspunsul BCR, unde se mai precizează că“acordarea unui astfel de credit este supusă unor reguli și proceduri specifice, care presupun analiza riscului financiar și documentarea legală la multiple instanțe interne ale băncii (la nivel local și internațional), o perioadă îndelungată de analiză și structurare a tranzacției și implicarea a zeci de specialiști. Subliniem încă o dată ferm că ipotezele şi interpretările vehiculate sunt eronate, iar banca își va proteja reputația de acuze false și orice alte acte de natură a-i aduce prejudicii patrimoniale”.
“Suntem nemulțumiți și foarte neplăcut surprinși de faptul că decizia pronunțată într-o speță conectată marginal cu dezvoltarea imobiliară Silver Mountain a dat naștere unor ipoteze false cu privire la BCR. Finanțarea proiectului Silver Mountain a fost o tranzacție similară altor proiecte imobiliare finanșate de către bănci într-o perioadă de creștere economică, urmată ulterior de o criză economică severă și neașteptată”.
“Eșecul proiectului, din cauze economice clare, a dus la asumarea de către bancă a unei pierderi din fondurile sale proprii, fiind nevoită să înceapă procesul de recuperare. Orice altă ipoteză este incorectă”, mai arată BCR.
Creanță de un milion de euro, cumpărată cu 5.000 de lei
Povestea Silver Mountain, despre care face vorbire Camelia Bogdan, începe în anul 2007, când BCR acordă dezvoltatorului imobiliar SC INR Management Real Estate (controlată de defunctul Dan Fischer) un credit pentru finanțarea construirii a două complexe rezidenţiale. Unul în Poiana Brașov, iar altul în Tâncăbești, sat Snagov. Valoarea creditului se ridică la 85 de milioane de euro. Întrucât debitoarea nu și-a achitat creditul, BCR a angajat, câțiva ani mai târziu, mai exact în luna mai a anului 2014, un executor judecătoresc, Grigore George Cristian, care să înceapă procedurile de executare silită. În schimb, BCR s-a obligat să-i plătească executorului judecătoresc un onorariu de succes în valoare de 4,5 milioane de lei (un milion de euro).
În august 2013, însă, INR Management Real Estate SRL și-a cerut voluntar insolvența. Instanța a desemnat administrator judiciar compania Euro Insol SPRL iar, în data de 28 ianuarie 2014, judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment a debitoarei.
La data de 16 mai 2014, executorul judecătoresc Grigore Cătălin Cristian a cesionat creanța de 4,5 milioane de lei deținută împoriva BCR către societatea SC Insolvency Recovery Soluyions SRL, controlată de un avocat pe nume George Firicel Mitrașcă. Acesta a fost, potrivit unor surse apropiate cauzei, fost director al BCR Consult. Valoarea pentru care creanța de un milion de euro a fost cesionată este de… 5.000 de lei.
La acel moment, 99% din masa credală a SC INR Management Real Estate SRL era deţinută de către creditorul BCR. La rândul său, banca a fost executată silit de către firma lui Mitrașcă, cu suma de 5,5 milioane de lei, din care 563.222 de lei reprezenta numai onorariul de avocat. În 27 iulie 2015, Tribunalul București a admis apelul BCR și a anulat executarea silită, pe care a întors-o împotriva SC Insolvency Recovery Solutions SRL.
Activele, cumpărate prin licitație de bancă, în contul creditului
În decembrie 2014, Insolvency Recovery Solutions SRL, firma care a preluat o creanță de 4,5 milioane de lei împotriva BCR cu suma de 5.000 de lei, a formulat, în instanță, o contestație împotriva măsurilor luate de lichidatorul judiciar al INR Management Real Estate SRL, Euro Insol SPRL, privind încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare din data de 19 iunie 2014, prin care au fost vândute activele debitoarei SC INR Management Real Estate SRL, din Tâncăbești, comuna Snagov, și cele din Complexul Rezidențial Silver Mountain, situat în Poiana Brașov, Primul activ a fost vândut cu 8.148.258 lei plus TVA, iar al doilea la 177.109.812 lei plus TVA. Vânzările s-au făcut prin licitație, după ce, în 9 mai 2014, lichidatorul judiciar a organizat prima licitație, cu un preț de pornire de 100% din valoarea de piață. Nu s-a prezentat nimeni. Licitația a fost reluată în 16 mai 2014, cu un preț de pornire de 85% din valoarea de piață. Nici de această dată nu s-a prezentat vreo firmă sau persoană interesată.
Astfel încât, pe 23 mai 2014, a fost organizată a treia licitație, cu un preț de pornire de 75% din valoarea de piață. Atunci, BCR și-a anunțat intenția de a achiziționa aceste activ, cu plata în contul creanței pe care o avea de recuperat, ca urmare a creditului acordat INR Management Real Estate SRL. BCR a adjudecat licitația, sens în care între părți au fost parafate contractele de vânzare-cumpărare nr. 1870 și nr. 1873 din data de 23 mai 2014. Întrucât ulterior adjudecării celor două active de către BCR contestatorul SC Insolvency Recovery Solutions SRL a înaintat la Tribualul București o contestație privind această vanzare, părțile contractuale au convenit ca sumele datorate de BCR – TVA-ul, comisioanele și alte taxe – să fie achitate într-un cont escrow, distinct de contul de lichidare al SC INR Management Real Estate SRL.
În total, BCR a plătit în acest cont escrow, prin transfer bancar, suma de 56.352.199 de lei, din care 44.136.681 lei reprezentând TVA din vânzarea bunurilor către aceasta.
Cercetarea judecătorească, făcută ilegal
În paralel cu contestațiile depuse la instanțe, SC Insolvency Recovery Solutions SRL a înaintat, în data de 30 iulie 2015, la DNA, o plângere penală împotriva BCR şi a Euro Insol SPRL, pentru abuz în serviciu. În data de 27 ianuarie 2016, procurorul de caz a clasat plângerea, prin ordonanța de clasare nr. 680/P/2015. Contestatorul a atacat soluția procurorului de caz la procurorul-șef al DNA, Laura Kovesi, care, în 16 martie 2016, a respins, la rândul ei, plângerea împotriva aceleiași ordonanțe de clasare. Mai departe, SC Insolvency Recovery Solutions SRL a atacat în instanță ordonanța de clasare.
Dosarul a ajuns la Secția Penală a Curții de Apel București, unde, prin tragere la sorți, a fost desemnată să judece această cauză Camelia Bogdan. În data de 10 iunie 2016, aceasta, cu depășirea atribuțiilor și de la sine putere, a dat o soluție incredibilă. A admis plângerea împotriva ordonanței de clasare și a trimis înapoi la DNA cauza, în vederea efectuării “unor verificări privind potențialele acțiuni de spălare a banilor de către Banca Comercială Română, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbești, comuna Snagov, județul Ilfov, compuse din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafață totală de 58.679 metri pătrați, și respectiv a activului Silver Mountain, situat în Poiana Brașov, județul Brașov, compus din 171 de apartamente, 176 locuri de parcare, două spații comerciale, o clădire multifuncțională (restaurant, club, Spa & Fitness), drumuri de acces, spații verzi și teren excedentar în suprafață de 206.500 metri pătrați și bunuri mobile care deservesc activul, conform procesului-verbal de licitaţie, a transferurilor bancare și a facturilor”. Deși nu a fost învestită decât să soluționeze o plângere împotriva unei ordonanțe de clasare, judecătoarea Bogdan a mers mai departe și a efectuat verificări la bănci, Registrul Comerțului și la entități din străinătate, după care a decis următoarele: “Copia prezentei precum și dosarul de instanță se vor înainta DIICOT, pentru a fi atașate la dosarul înregistrat pe rolul acestei instituții, ca urmare a soluției de declinare cuprinse în ordonanța din 27 ianuarie 2016 din dosarul DNA”. Decizia este definitivă.
Și-a judecat singură cererile de recuzare. Pe care le-a respins
Printr-un comunicat de presă, Euro Insol, administratorul judiciar al INR Management Real Estate SRL, a arătat că, referitor la decizia pronunţată de judecătorul Camelia Bogdan, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii "privind modul abuziv şi nelegal în care doamna magistrat a înţeles să instrumenteze această cauză".
"Un judecător învestit cu soluţionarea unei plângeri la ordonanţa procurorului de clasare a dosarului este ţinut să pronunţe soluţia raportat la probele existente la dosarul de urmărire penală, neavând posibilitatea să încuviinţeze şi să administreze din oficiu probe noi. Or, contrar acestor prevederi, doamna judecător a emis mai multe adrese către BNR, BCR, Euro Insol, Tribunalul Bucureşti, DNA, DIICOT şi alte instituţii, excedând cadrului procesual reglementat de lege, doamna judecător s-a pronunţat pe cererile noastre de recuzare, evident respingându-le, deşi era obligată să înainteze spre imparţială şi legală soluţionarea acestei cereri unui alt complet".
Mai mult, potrivit unor surse avizate, Euro Insol a formulat două cereri de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan, ambele respinse de… Camelia Bogdan. Aceleași surse au adăugat că, odată întors la DNA acest dosar, a avut aceeași soluție ca și precedenta, respectiv de clasare. În ceea ce privește SC Insolvency Recovery Solutions SRL, de la care a plecat toată această tevatură, Euro Insol a încercat să ceară executarea silită a acesteia pentru suma de 5,2 milioane de lei. Nu a reușit, deoarece firma a fost radiată de la București și a apărut cu un nou sediu la Iași, unde și-a cerut insolvența. Sursele citate mai precizează că, până în prezent, între Euro Insol și Insolvency Recovery Solutions au fost şapte termene de procese, toate pierdute de aceasta din urmă. "Pentru a sancţiona acest abuz de drept procesual", Euro Insol a formulat o cerere de despăgubire împotriva Insolvency Recovery Solutions SRL. Tribunalul Bucureşti a obligat Insolvency Recovery Solutions SRL la plata sumei de 3,9 milioane de lei, reprezentând daune materiale şi morale”.
BCR consideră inexplicabilă, eronată și nejustificată atitudinea fostei judecătoare Camelia Bogdan, care a afirmat că există suspiciuni privind săvârşirea de către bancă a infracțiunii de spălare de bani, prin preluarea unor active de la o societate în insolvență pe care a creditat-o.
Odată cu întoarcerea dosarului la DNA, Camelia Bogdan a dispus și confiscarea de la notarul care a autentificat actele de vânzare-cumpărare a comisionului notarial. Notarul se numește Ioana Băsescu, iar suma vehiculată ca fiind confiscată chiar de Camelia Bogdan s-ar ridica la un milion de euro.