Jurnalul.ro Editoriale Un rege ar ține loc de rating

Un rege ar ține loc de rating

de Ionuț Bălan    |   

Pe 15 octombrie mă întrebam de ce ar lua o forță politică guvernarea cu două-trei luni înainte de sfârșitul anului, ca să fie învinovățită de infringement pentru depășirea deficitului bugetar?

Între timp a venit agenția de Standard & Poor’s și a revizuit perspectiva de rating, de la stabil la negativ, "având în vedere că deficitul poate ușor depăși 3% din PIB și anul viitor este posibil ca România să nu poată evită intrarea în procedura de deficit excesiv".

Și sigur că propagandiștii n-au scăpat ocazia să iasă la rampă și să spună că agențiile de rating n-au încredere în politicile propuse de noul guvern.

Chiar dacă e un act de mare curaj ca, după un deficit de 2,84% din PIB la 10 luni, să ignori efectul Balassa-Samuelson, că sporurile de productivitate trebuie să fie superioare majorării de salarii și apreciererii de monedă și că grosul deficitului extern are drept determinant deficitul bugetului public. Astea-s relații economice, nu politică!

În același context, pentru că erau prea în echilibru indicatorii de care depindea trecerea la euro, imediat după enunțarea acestui obiectiv, pentru 2024, a fost indusă - cu maximă iresponsabilitate - inflație, ca să se încaseze mai mulți bani la buget.

Cu alte cuvinte, strategii de partid s-au gândit că dacă se majorează prețurile cu ajutorul cartelurilor de la alimente și energie o să intre în vistieria statului mai mulți bani, nu că populația supraîndatorată se va refugia în economia subterană și numerarul în afara sistemului bancar va crește la 18% din totalul masei monetare, în ciuda măsurilor de restricționare a tranzacțiilor cu cash.

Da, dar deși suntem într-o spirală prețuri-salarii asumată cu aderarea la zona euro pe masă, se poate da vina senin pe noul executiv pentru orice. Într-o bună măsură “a cerut-o”, a venit la guvernare din masochism!

Pe altarul alegerilor s-au exploatat prădalnic resursele “de dreapta”, uitându-se nepermis de ușor că a mai fost un caz când un partid istoric a părăsit pur și simplu scena politică, și odată cu el a fost lichidat și Fenomenul Piața Universității.

Și nu doar că s-au exploatat rapace resursele, soluțiile lipsesc în continuare din discurs. Românii din străinătate sunt chemați mai departe în țară fără să se modifice nimic structural, deci “la sentiment”, nu cu încredere. Chemarea celor din diaspora e moral suasion în condițiile în care societatea are, de fapt, aceleași tare morale. Se decretează că România trebuie să fie educată, fără să se spună cine face educația și dacă pentru tinerii care pleacă are relevanță acest proiect. E posibil ca ei să răspundă că se confundă propaganda cu educația și din cauza asta părăsesc România!

În fine, singura excepție, care arată tărie de caracter, este Casa Regală. Și tocmai ca urmare a moralității, reinstaurarea monarhiei ar reuși să reechilibreze tarele politicii externe și să formateze clasa politică.

Ca să discutăm concret, România nu e băgată acum în seamă nici de "dușmanii" ruși, nici de "aliații" americani și britanici. De UE nu discutăm, fiindcă e influențată, pe rând, ba de unii, ba de alții. De aceea, Regalitatea, ca urmare a prestigiului de care se bucură prin intermediul a ceea ce își asumă, ar fi o soluție bună de repoziționare. Spania a făcut-o pentru că a considerat-o un garant al stabilității. Iată un precedent de care se poate ține cont.

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri