Drumețiile montane, cățărarea și sporturile de iarnă sunt spectaculoase, dar și periculoase. Din păcate, riscurile sunt luate în calcul de puțini dintre cei care le practică. Mii de oameni sunt salvați, anual, pe munte, de cei 800 de profesioniști, operativi și voluntari, a căror muncă este puțin cunoscută și apreciată de turiștii care nu înțeleg pericolele înălțimilor. În România avem oameni foarte bine pregătiți pentru a parcurge zeci de kilometri în fiecare zi și de a ajunge în zonele cele mai greu accesibile, în condiții meteo severe, pentru a acorda primul ajutor și a recupera turiștii neatenți sau ghinioniști.
Salvamontul există în România din anul 1904. Astăzi, în fiecare județ există până la 15 baze de salvare, posturi și refugii Salvamont - peste 140 în total -, cu dotări foarte bune, având inclusiv cabinete medicale, spații de odihnă și masă pentru salvatori, spații pentru echipamente. În toată țara avem circa 800 de salvatori montani, dintre care 300 operativi și 500 de voluntari. Chiar dacă acești salvatori rămân în anonimat, viețile a mii de oameni depind de intervențiile lor, în condiții extreme. Doar anul acesta, Salvamont a intervenit la 3.545 de acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical de care au beneficiat 3.727 de persoane. Din ianuarie până în martie s-a mers pe munte pentru 2.897 de intervenții, dintre care 2.356 pe pârtiile de schi. Nici vara nu a fost ușoară. „496 de acțiuni s-au înregistrat în prima parte a sezonului de vară, iar 152 de cazuri s-au petrecut în locuri greu accesibile din afara zonei montane și la care structurile Salvamont au fost solicitate să intervină”, se arată în raportul Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, al cărei președinte este Sabin Cornoiu, Director S.P.J. SALVAMONT Gorj.
Participarea la peste 50.000 de acțiuni
Din totalul cazurilor la care s-a intervenit anul acesta, 1.411 au fost predate, pentru transport, către unitățile medicale specializate, serviciilor de Ambulanță sau SMURD, 18 cazuri au fost salvate cu ajutorul elicopterelor SMURD-IGAV, iar 19 cazuri au fost predate serviciului de medicină legală. Raportul mai arată că în prima jumătatea anului 2020 și în sezonul de iarnă 2019-2020, serviciile Salvamont au asigurat asistența de salvare montană cu un număr de 350-600 de salvamontiști, zilnic, în cele circa 120 de baze și posturi salvamont permanente sau sezoniere, în zonele montane cu afluență turistică mare, pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnă și pe traseele turistice alpine. Au fost realizate peste 52.000 de acțiuni specifice, de asigurare a asistenței de salvare montană în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfășurării unor evenimente sportive, ori de altă natură, în zona montană și s-au primit 7.957 apeluri de urgență sau prin care se solicitau informații despre zona montană. Pentru toate acestea, un salvator poate parcurge circa 30 de kilometri într-o zi, urcând pe munte, iar pe domeniile schiabile poate merge până la 50 de kilometri, pe schiuri, pentru a salva vieți.
O istorie de peste 100 de ani
Primele forme organizate de salvare montană au aparut, oficial, în anul 1904, România fiind una dintre țările cu tradiție importantă în acest domeniu, nu doar comparativ cu celelalte state europene, ci cu întreaga lume. Din 1969, activitatea s-a desfășurat sub denumirea oficială Salvamont, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri. Structurile Salvamont sunt organizate ca servicii publice de interes județean sau local, fiind deci instituții publice, coordonate adminstrativ și organizațional de consiliile județene sau de consiliile locale – avem 24 de servicii județene și 18 servicii locale Salvamont. Salvatorii montani desfășoară activitate medicală de urgență și sunt coordonați de Departamentul pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne. Salvamont România este singura instituție de salvare montană din țara noastră, membră cu drepturi depline în cele două mari structuri profesionale internaționale de salvare montană CISA IKAR – Comitetul Internațional de Salvare Alpină (din anul 1994) și FIPS – Federația Internațională a Salvatorilor pe pârtiile de schi (din anul 2014), iar o parte dintre membrii Consiliului de Conducere și ai Aparatului Permanent de lucru al Salvamont România reprezentând salvarea montană din țara noastră în organismele de conducere și comisiile de specialitate ale acestor foruri, acest fapt oferind o garanție că salvamontiștii români au acces la ultimele descoperiri din acest domeniu și că activitatea Salvamont are toate condițiile de a fi mereu la înălțime.
Vara avem zile în care facem 20-30 de kilometri pe jos, iar iarna putem face, pe schiuri, 15-20 de km pe munte și poate 40-50 de km pe pârtiile de schi.
Sabin Cornoiu, Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, Director S.P.J. SALVAMONT Gorj
Echipele Salvamont sunt dotate cu mașini de intervenție, ambulanțe de intervenție în teren montan, ATV-uri pe roți și șenilate, snowmobile și tot echipamentul necesar. Doar dacă au personal suficient și dotările corespunzatoare, serviciile Salvamont pot fi acreditate.
Salvamontiștii români participă la circa 6.000 de acțiuni de salvare anual și de acordare a primului ajutor medical, salvează peste 7.000 de persoane. Aproape 4.000 de acțiuni sunt iarna, pe domeniile schiabile. Anual participă și la peste 70.000 de acțiuni specifice de asigurare a asistenței de salvare montană în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfășurării unor evenimente sportive sau de alta natură, în zona montană.