''Curba în formă de J a relaţiei dintre bolile cardiovasculare şi consumul de alcool, care sugerează anumite beneficii pentru sănătate în urma consumului redus până la moderat de alcool, este cel mai mare mit aflat în circulaţie de când ni s-a spus că fumatul ne face bine'', a declarat Rudolph Schutte, specialist în afecţiuni cardiovasculare la Anglia Ruskin University (ARU) din Marea Britanie.
Cercetătorii de la ARU şi de la University College London spun că este multe persoane care nu consumă alcool îl evită din cauza stării lor actuale de sănătate şi când suferă un infarct sau alte probleme coronariene, acest lucru nu este asociat cu faptul că ei nu beau, nefiind sugestiv pentru faptul că un consum al unei cantităţi mici sau moderate de alcool ar avea rol protector.
Ei au analizat datele dintr-o bază de informaţii biologice,numită UK Biobank, asociate cu 333.259 de consumatori de alcool şi 21.710 de persoane care nu au băut niciodată alcool. Studiul a analizat 7 ani de date, acordând antenție persoanelor care au avut o problemă cardiovasculară.
Au fost excluși cei care au consumat alcool și au renunţat, limitând datele de la persoanele care ar fi putut înceta să bea alcool din cauza stării lor de sănătate. Totuși, cei care nu consumaseră alcool niciodată erau mai în vârstă, aveau un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat, o tensiune arterială mai mare şi erau mai puţin activi comparativ cu grupul care consuma alcool.
''Folosirea acestei strategii analitice permite autorilor să raporteze protecţia cardiovasculară generală conferită de alcool. În cohorta noastră, cei care nu au băut niciodată au fost mai în vârstă, mai puţin activi fizic, au avut un indice de masă corporală mai mare şi au fost mai puţin înstăriţi din punct de vedere socioeconomic. Chiar şi după ajustarea realizată luând în calcul aceşti factori de risc cardiovascular, cei care nu au băut niciodată alcool au prezentat un risc cu 31%, 51%, respectiv 46% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, boală cardiacă ischemică, respectiv o afecţiune cerebrovasculară'', au spus cercetătorii.
Au eliminat aceşti factori ce pot induce confuzie și au comparat apoi persoanele care consumau cele mai mici cantităţi de băuturi alcoolice cu cei care beau mai mult şi au descoperit astfel că vinul are un efect minim de protecţie împotriva bolii cardiace ischemice, dar nu a fost asociat cu alte probleme cardiovasculare.
În cazul berii şi a băuturilor spirtoase efectele sunt evidente. ''În cazul consumatorilor de bere, cidru şi spirtoase, chiar şi cei care beau sub 14 unităţi pe săptămână au prezentat un risc ridicat de a ajunge la spital în urma unui eveniment cardiovascular ce implică inima sau vasele de sânge. Deşi auzim multe despre băutorii de vin care au un risc mai redus de boală coronariană, datele noastre arată că riscul lor de a prezenta alte evenimente cardiovasculare nu este redus'', a spus Schutte.
Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA recomandă ca adulţii să aleagă între a nu consuma alcool sau, în cazul unei zile în care aleg să bea, să se limiteze la două porţii standard/zi pentru bărbaţi sau o porţie standard pentru femei. O porţie standard înseamnă 14 grame de alcool pur.