Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză

Unde stau acum banii care ne pot scăpa de criză

de Valentin Gros    |   

Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a făcut ca multe companii să își închidă temporar activitățile. Este evident că ne putem aștepta la o criză în plan economic, despre care mulţi analişti spun că va fi mai gravă decât cea declanşată în 2008. Dacă la nivel european guvernele multor ţări analizează deja strategii de salvare, la noi propunerile vin din mediul privat. Potrivit unui “manifest” semnat de mai mulți antreprenori, România ar avea nevoie de 30 miliarde de euro pentru a evita o situație catastrofală. Totodată, un set de surse de finanțare, care ar asigura circa 27-30 miliarde de euro, a fost identificat de Cristian Socol, profesor la ASE.

O modalitate de atragere a lichidităților ar fi reașezarea realistă a cheltuielilor și veniturilor din bugetul de stat. „Într-o variantă optimistă se pot aloca integral fondurile prinse în bugetul pe 2020 pentru investiții, de 50 miliarde de lei (circa 10,5 miliarde de euro)”, spune Socol. În opinia acestuia, varianta pesimistă ar însemna 35 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro) pentru investiții publice.

Finanțarea de la nivel european prin emiterea de coronabonds (obligațiuni comune la nivelul UE) ar aduce un plus de 5% din PIB, „adică 11 miliarde euro ar reveni României”, arată economistul.

Împrumuturi pentru industrie și agricultură

De asemenea, împrumuturi de două miliarde de euro pot fi accesate de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru dezvoltări sectoriale pe industrie, agricultură, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie etc. „Există deja unele programe în funcțiune în acest sens, altele pot fi demarate”, a menționat Cristian Socol.

El crede că parteneriatele public private (PPP) trebuie fundamentate și implementate urgent pentru măcar 5 obiective de investiții majore, prioritar în spitale. Conform reglementărilor în vigoare, peste două miliarde de euro ar putea fi atrase doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile, a explicat profesorul. Totodată, din investiții străine directe (ISD) ar putea intra peste 5 miliarde de euro în acest an.

Un leu din 5 merge la săraci

„Pentru România aș vedea ca 80% din aceste resurse de finanțare să meargă către susținerea investițiilor, reindustrializare și creșterea capacității interne de producție”, spune economistul. Restul de 20% ar urma să se aloce “pentru ajutorarea celor 4 milioane de români aflați în deprivare materială severă”, completează Socol, care propune „acordarea unui venit minim universal pentru aceste persoane de 1.000 lei lunar timp de 3 luni”.

Discuții pe sume mari

Așadar, România își face calcule de ordinul zecilor de miliarde de euro, dar aceste calcule vin, în special, de la oameni de afaceri și analiști și mai puțin dinspre guvernanți. În același timp, la nivel european sunt puse la cale strategii de amploare, desigur la cifre mult mai mari.

Banca Centrală Europeană (BCE) a transmis miniştrilor de Finanţe din zona euro, într-o videoconferință care a durat 16 ore, că anul acesta sunt necesare măsuri fiscale în valoare de 1.500 miliarde de euro, pentru a contracara criza economică provocată de pandemia de coronavirus, după cum au declarat unii oficiali pentru Reuters. În replică, Germania, Olanda şi alte state din nordul continentului s-au declarat dispuse să susţină măsuri UE în valoare de numai 500 de miliarde de euro. Nu s-a ajuns la un acord comun. Preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a anunțat că discuțiile vor continua.

10% va fi scăderea economică în spațiul comunitar anul acesta, conform estimărilor Comisiei Europene

OPINIE Cristian Socol: Relaxarea cantitativă, gură de oxigen

În forma sa pentru populație, helicopter money („bani aruncați din elicopter”) ar însemna că Ministerul Finanțelor Publice transferă în contul fiecărui individ o sumă de bani, din motive sociale, dar și economice, pentru a mări cererea și a reporni astfel oferta. Este forma asociată cu Universal Basic Income - Venitul Minim Universal.

Ar putea oferi o gură de oxigen o Relaxare Cantitativă (Quantitative Easing) țintită (injecții de bani indirecte în economie, prin cumpărarea de titluri pe piața secundară de la bănci), instrument implementat deja de Banca Centrală, dar înțeles greșit de către mare parte din public și majoritatea decidenților de politici publice (drept o intervenție nelimitată). În opinia mea, la noi, capacitatea de intervenție este limitată atât ca amplitudine, cât și temporal, la maximum 6 luni, în principal din nevoia sau constrângerea de a menține sustenabili indicatorii de adecvare ai rezervelor internaționale.

Poate ajută dacă Banca Centrală va solicita Băncii Centrale Europene accesul la operațiunile de swap și tranzacții repo, operațiuni ce ar mări lichiditatea în euro pe piața internă, la costuri reduse. BCE trebuie să reia aceste proceduri, experiența crizei anterioare - în care de această facilitate au beneficiat Polonia, Ungaria și țările baltice – arată că procesul este sustenabil și a avut succes.

 Deocamdată, România nu are helicopter money în adevăratul sens al definiției. În ultimă instanță, temporar și doar excepțional, BNR ar putea folosi acest instrument eficace - helicopter money - punând lichiditate în contul Ministerului Finanțelor Publice, existent la BNR. Deocamdată, Băncii Centrale nu-i permite statutul și, în plus, aceasta ar trebui să fie doar o operațiune temporară, voluntară, cu caracter excepțional. Instrumentul este eficace deoarece nu are impact în creșterea datoriei publice.

Este necesară stimularea simetrică a cererii și ofertei, doar prin măsuri țintite spre populația și IMM-urile vulnerabile.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri