Un raport publicat, ieri, de UNICEF, arată că inegalitatea economică din țările înstărite este legată de o stare de sănătate fizică mai proastă și de rezultate școlare mai slabe în rândul copiilor. Astfel, copiii care trăiesc în țările cu cele mai mari diferențe dintre bogați și săraci au un risc aproape dublu de a fi supraponderali, comparativ cu cei care trăiesc în țările cu cea mai mare egalitate. Datele sunt alarmante inclusiv pentru România, țara noastră înregistrând cel mai mare decalaj educațional dintre copiii proveniți din familii înstărite și cei din gospodării sărace.
Inegalitatea economică nu este doar o problemă de statistici și diferențe de venit între familii, ci o problemă care modelează viitorul unei generații. În cele mai bogate state ale lumii, milioane de copii cresc cu șanse profund inegale încă din primii ani de viață, deoarece au acces diferit la educație, hrană sănătoasă, servicii medicale, locuințe decente și perspective reale pentru viitor.
Aceasta este concluzia a noului raport UNICEF Innocenti, „Șanse inegale - Copiii și inegalitatea economică”, care analizează situația din 44 de țări dezvoltate și membre ale OCDE.
Un copil sărac are șanse mai mici la sănătate și educație
Analiza UNICEF arată că locul în care se naște un copil și veniturile familiei influențează decisiv șansele sale de dezvoltare.
În medie, în statele analizate, cele mai bogate 20% dintre gospodării câștigă de peste cinci ori mai mult decât cele mai sărace 20%. În același timp, aproape unu din cinci copii trăiește în sărăcie monetară, ceea ce înseamnă că nevoile sale de bază riscă să nu fie acoperite. Iar consecințele se văd rapid în viața de zi cu zi a copiilor.
„Există o legătură clară între nivelurile ridicate de inegalitate economică și starea de sănătate a copiilor. Copiii care cresc în țările cu cel mai mare grad de inegalitate au un risc de 1,7 ori mai mare de a fi supraponderali decât cei din țările cu cel mai ridicat grad de egalitate”, a transmis agenția pentru copii a ONU.
Specialiștii UNICEF explică această situație prin mese pierdute, dar și prin faptul că multe familii vulnerabile sunt obligate să aleagă produse ieftine și slab nutritive.
Datele europene, invocate în raport, indică și o diferență majoră a stării de sănătate: doar 58% dintre copiii din cele mai sărace familii spun că au o stare foarte bună de sănătate, față de 73% dintre copiii din cele mai bogate gospodării.
Bo Viktor Nylund, directorul Centrului UNICEF Innocenti, avertizează că efectele inegalității sunt mult mai profunde decât simpla lipsă de bani.
„Inegalitatea influențează profund modul în care copiii învață, ce mănâncă și cum percep viața”, a declarat acesta, subliniind că „pentru a limita cele mai grave consecințe ale inegalității, trebuie să investim urgent mai mult în sănătatea, alimentația și educația copiilor din comunitățile cele mai defavorizate”.
Școli diferite, șanse diferite
Una dintre concluziile analizei este legătura directă dintre inegalitatea economică și performanța școlară.
Țările în care diferențele dintre bogați și săraci sunt mai mari înregistrează, per ansamblu, rezultate mai slabe la testele educaționale. „Copiii din țările cu cel mai mare grad de inegalitate au un risc de 65% de a părăsi școala fără competențe de bază în citire și matematică, comparativ cu 40% în cazul copiilor din țările cu cel mai mic grad de inegalitate”, arată raportul.
UNICEF atrage atenția că problema nu este doar performanța individuală a elevilor, ci segregarea socioeconomică a școlilor. În multe state, inclusiv în România, copiii săraci ajung concentrați în unități de învățământ slab finanțate, cu deficit de profesori și infrastructură precară. Această separare produce efecte pe termen lung: abandon școlar ridicat, acces limitat la învățământ superior și dificultăți de integrare pe piața muncii.
România, în topul inegalităților care afectează copiii
Datele sunt alarmante inclusiv pentru România, unde diferențele dintre copiii din familii bogate și cei din familii sărace sunt printre cele mai mari. Conform raportului, țara noastră ocupă locul 14 din 40 în ceea ce privește inegalitatea veniturilor. Mai exact, cei mai bogați 20% dintre români câștigă de 5,73 ori mai mult decât cei mai săraci 20%.
Cea mai gravă problemă semnalată de UNICEF este însă educația.
Raportul arată că România are uriaș decalaj între copiii bogați și cei săraci în ceea ce privește competențele de bază la matematică și citire.
„Dintre țările cu date comparabile incluse în raport, România înregistrează cel mai mare decalaj în ceea ce privește competențele de bază la matematică și citire între copiii proveniți din familiile cele mai înstărite și cei proveniți din familiile cele mai sărace: 79,2% dintre copiii din cincimea cea mai înstărită a familiilor dețin competențe de bază la matematică și citire, comparativ cu 17,9% dintre copiii aflați în cincimea inferioară”, transmite UNICEF.
Practic, diferența dintre cele două categorii arată existența a două sisteme educaționale paralele: unul pentru copiii care au acces la resurse, meditații și școli mai bine finanțate și altul pentru cei care cresc în comunități vulnerabile, unde abandonul școlar, lipsa infrastructurii și sărăcia afectează direct performanța elevilor.
Dincolo de resursele materiale, raportul subliniază, de asemenea, că inegalitățile economice pot afecta bunăstarea copiilor și pe alte căi. Mai exact, sărăcia are și efecte psihologice, copiii din familiile vulnerabile fiind mai expuși stresului, discriminării și stigmatizării.
Analiza UNICEF arată că inegalitatea economică nu rămâne doar o statistică socială: ea se transformă direct în probleme de sănătate, rezultate școlare mai slabe și risc crescut de excluziune pentru copii. Totodată, raportul sugerează că, fără intervenții consistente, decalajele actuale riscă să se adâncească.
Ce recomandă UNICEF guvernelor
Organizația cere măsuri urgente pentru reducerea impactului inegalității asupra copiilor și avertizează că simpla creștere economică nu rezolvă automat problema.
Printre măsurile pe care le pot lua statele pentru a reduce efectele inegalității asupra copiilor, se numără:
-
îmbunătățirea sistemelor de protecție socială, inclusiv creșterea alocațiilor pentru copii și a salariilor minime, astfel încât niciun copil să nu crească în sărăcie;
-
investiții în cartierele și comunitățile defavorizate prin locuințe subvenționate, infrastructură mai bună, spații verzi și facilități publice;
-
reducerea segregării socioeconomice în școli și asigurarea unor condiții similare de educație pentru toți copiii, indiferent de veniturile familiei;
-
asigurarea de mese școlare sănătoase și nutritive pentru elevi;
-
consultarea copiilor și implicarea lor în identificarea soluțiilor care le afectează viața;
-
îmbunătățirea colectării de date pentru a înțelege mai clar cum se suprapun sărăcia, discriminarea și alte forme de vulnerabilitate.
În privința sărăciei infantile, România se află pe locul 10, cu o rată a sărăciei monetare în rândul copiilor de 26,2%, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Cu alte cuvinte, mai mult de un sfert dintre copiii români trăiesc în gospodării cu venituri insuficiente pentru un nivel de trai considerat minim decent.