Politicieni stimulați de vocile unor analiști cu expunere mediatică cer cu insistență reducerea dobânzilor pe piața bancară. Finanțarea economiei, la nivel instituțional, dar și al persoanelor fizice depinde și de nivelul de dobânzi, prezentat de multe ori ca o povară pusă de bănci în spinarea celor care se împrumută și au de plătit rate la credite. Pentru a fi mai convingători, cei care se prezintă ca apărători ai bugetului public, al cărui deficit cronic este finanțat din împrumuturi, reclamă dobânda prea mare de politică monetară stabilită de Banca Națională. Ei dau ca exemple pozitive, de urmat și de BNR, dobânzile zero sau chiar negative dintr-o serie de țări. De multe ori „analiștii” fac abstracție de diferențele evidente existente pe piețele financiare și prezintă otova comparații din țările vecine. Cu bună știință sunt ignorate informații certe legate de condițiile și realitățile economice, uitându-se că operațiunile de creditare se fac acum la cele mai scăzute rate ale dobânzii din istorie, iar cursul de schimb al monedei naționale este mult mai stabil decât al monedelor altor țări din Europa Centrală și de Est.
Cristian Popa, membru al CA al BNR, a făcut recent precizări legate de subiectul dobânzilor zero sau negative. „În România, calculate ca diferența dintre rata de politică monetară și cea mai recentă rată anuală a inflației, avem dobânzi real negative încă din 2017. În prezent, dobânda reală este de minus 0,6%, însă cu nici două luni în urmă era de minus 1,2%”, declara oficialul BNR. El adaugă că ratele de dobândă efectivă la creditele din piață depind nu doar de rata de politică monetară, ci și de ratingul de țară, de deficite și de factori nefavorabili. Altfel spus, unii cred că ne culcăm seara într-o țară și ne trezim dimineața în alta!