Jurnalul.ro Special Legea „Gheboasă”, șah-mat la ministrul Justiției, Alina Gorghiu

Legea „Gheboasă”, șah-mat la ministrul Justiției, Alina Gorghiu

de Diana Scarlat    |   

Festivalul „Untold”, de la Cluj, a stârnit dezbateri aprinse, anul acesta, pe tema violenței limbajului, până la modificarea legislației penale, prin Ordonanță de Urgență. Deși s-a votat la Referendumul din 2019 interdicția de a se modifica legislația penală și legile Justiției prin OUG, aceasta este a treia abatere a guvernelor din ultimii patru ani, prima fiind chiar în 2019, prin introducerea articolului care va fi modificat. 

Pentru violența de limbaj, în anumite situații, precum și pentru incitarea la ură sunt deja prevăzute pedepse în Codul penal, iar artistul care a stârnit acest scandal a fost sancționat de Jandarmerie, conform prevederilor legislative în vigoare. În acest context, Ordonanța pentru modificarea Codului penal pare a nu fi neapărat o modificare legislativă împotriva trapperului Gheboasă, ci o mișcare menită să o pună într-o situație foarte dificilă pe Alina Gorghiu, ministrul Justiției, care s-a lăudat cu participarea la festival. În an preelectoral, o astfel de palmă dată reprezentantei PNL în Guvern poate fi „glonțul de argint” pentru PSD.

 

Termen nou: „Incitarea publicului”

Scandalul Gheboasă l-a determinat pe premierul Marcel Ciolacu să ceară modificarea articolului 369 din Legea 286/2009 privind Codul Penal, referitor la incitarea la ură sau discriminare. Articolul care urmează să fie modificat este „Incitarea la ură sau discriminare” și prevede deja că „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. 

Noul articol 369, „Incitarea la violență, ură sau discriminare”, conține explicit următoarele prevederi: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Pedepsele nu s-au modificat, ci au fost introduse explicit situațiile care în forma actuală a articolului lasă loc la interpretare, nespecificând situațiile în care se poate aplica această lege. Se presupune că modificarea ar fi necesară, după ce Jandarmeria l-a amendat pe trapper, în urma prestației de pe scena festivalului Untold, deoarece au apărut dezbateri în spațiul public, în legătură cu interpretarea textului din Codul penal. 

Jandarmii au aplicat amenda penală (cea mai mică dintre pedepsele prevăzute de lege) pentru proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora. Această prevedere a fost introdusă prin Legea nr. 192 din 25 octombrie 2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, fiind în vigoare din 26 ianuarie 2020. A fost prima încălcare a prevederilor Referendumului pentru Justiție, dar s-a considerat și atunci, la fel ca acum, că este necesară introducerea acestei prevederi în Codul penal, astfel încât nu a mai fost nevoie să se respecte ceea ce s-a stabilit prin votul românilor.

 

Mutare ca la șah, cu „bătaie lungă”

Mișcarea făcută de premierul Marcel Ciolacu pare a fi cu „bătaie lungă”, scopul nefiind înăsprirea pedepselor pentru incitare la ură, ci „fault” la partenerii de guvernare din PNL. În primul rând, Referendumul pentru Legile Justiției, din 2019, a stabilit că nu se pot modifica astfel de acte normative prin Ordonanță de Urgență, iar Guvernele din ultimii trei ani au încălcat de mai multe ori această prevedere - ceea ce arată că însuși Referendumul a fost o eroare a președintelui Klaus Iohannis, pentru că sunt situații în care chiar este nevoie de aceste modificări prin OUG, pentru a se introduce în legislație lucruri care lipsesc și pentru o eventuală înăsprire a pedepselor, nicidecum pentru îmblânzirea sau eliminarea lor.

Astfel s-a ajuns la o nouă situație în care este nevoie de modificarea unui articol din Codul Penal care nu prevede clar situațiile în care se poate aplica legea. Dacă ministrul Justiției, Alina Gorghiu, s-ar opune modificării, ar reieși că este de acord cu astfel de manifestări, mai ales pentru că a și participat la festival, girând astfel comportamentul trapperului, prin simpla apariție a sa în public. 

Alina Gorghiu a-ncercat să capitalizeze electoral prezența ei la festival, postând pe Facebook imagini și impresii personale despre eveniment, dar astfel deja a fost asociată cu scandalul izbucnit de la trapperul Gheboasă. Acum este pusă într-o ipostază mult mai ingrată, având de ales între a accepta votul OUG pentru modificarea articolului despre discriminare și incitarea la ură, sau a-l respinge, în acest fel s-ar asocia implicit cu infracțiunea, din calitatea pe care o are, de ministru al Justiției, trăgând după ea tot partidul din care face parte.

 

Atac la „Regina” de la Untold

Astfel de „mutări de șah” se fac în perioadele de campanie electorală, în momentele cele mai dificile pentru adversarii politici. Ar putea fi „glonțul de argint” al PSD împotriva PNL, chiar dacă sunt parteneri de guvernare. În marketingul electoral, „glonțul de argint” presupune alegerea unui moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care să determine dislocarea unui număr important de voturi, suficiente pentru pierderea alegerilor. 

De obicei se folosește cu doar câteva zile înainte de a se merge la urne, însă și regulile nescrise ale campaniilor electorale se schimbă din mers, iar o astfel de „lovitură” la „Regină” - Alina Gorghiu fiind chiar ministrul Justiției - poate avea același efect și pe o perioadă mai lungă. Deși teoretic nu a-nceput campania electorală și chiar ar fi ilegal să înceapă oficial acum, practic se poate observa cum toate partidele fac acțiuni de promovare a viitorilor candidați, cu un an înainte de cele patru rânduri de alegeri din 2024. Tocmai de aceea, „glonțul de argint” poate avea și efect pe termen lung, pentru că deja se face campanie pentru viitorii candidați. 

„Legea Gheboasă” nu a mai ajuns la vot ieri, intervenind lucruri mult mai importante pe ordinea de zi, precum scandalul legat de plecarea companiei olandeze Damen de la Șantierul Naval Mangalia. Votul pentru art. 369 din Legea 286/2009 se va relua la viitoarea ședință de Guvern.


Incitarea la ură va fi mai aspru pedepsită. Legile Justiției se mai modifică o dată prin OUG.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: Untold scandal lege gheboasa
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri