Dar nu se întâmplă doar în Harghita, Covasna și Mureș, ci și în alte județe ale țării, unde oamenii așteaptă o soluție de la Guvern. ONG-urile de mediu s-au pregătit, la rândul lor, de un nou război cu Executivul și cu oricine ar îndrăzni să ceară măsuri urgente de reducere a populației de urși.
Tanczos Barna a explicat, săptămâna trecută, că este nevoie de măsuri urgente pentru reducerea populației de urși din România, pentru a se reduce cât mai mult riscul conflictelor acestora cu oamenii. S-au înregistrat mai multe atacuri în ultimii ani, din cauza înmulțirii acestei specii peste un anumit prag, iar pe lângă pagubele materiale și rănirea sau chiar uciderea oamenilor, sunt probleme chiar cu urșii care se omoară între ei.
În anul 2017, când urșii ajunseseră până în orașele de câmpie, Guvernul României a mers la Bruxelles, să le propună țărilor partenere din UE să preia din populația noastră excedentară de urși, dar nicio altă țară nu și-a dorit acest lucru. „Pur şi simplu râd de noi. O ţară care a exterminat populaţia de urs acum 100 de ani nu o să vrea niciodată. Am primit răspunsuri de genul: «Se sperie turiştii, nu mai vrem, se sperie fermierii». Toate datele arată clar şi fără echivoc că populaţia de urs brun este în continuă creştere, iar o creştere accentuată nu poate fi acceptată, pentru că va fi, la un moment dat, în detrimentul speciei, prin suprapopularea unor zone. Trebuie să reducem la minimum riscul conflictelor om-urs, pentru că, din păcate, mor foarte mulţi concetăţeni care sunt atacaţi de urs în pădure, în gospodărie, la stână, iar obligaţia noastră este de a proteja viaţa umană şi bunurile create de om”, a explicat Tanczos Barna.
Oamenii otrăvesc mamiferele
Ministrul a luat această decizie în urma rezultatelor parțiale ale unui studiu început în 2021, care arată că numărul urșilor este dublu față de cel optim, în România. „În Brașov, populația de urs este cu mult peste nivelul optim ecologic, economic și social. Nu a mai existat niciodată o astfel de situație. Ar trebui să diminuăm numărul conflictelor cu omul. Atunci când nu se iau măsuri, populația începe să-și facă singură dreptate, iar unii otrăvesc urși pentru a nu fi atacați în casele lor”, a explicat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu, profesor al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Brașov și membru al echipei de cercetare care a realizat studiul pentru Ministerul Agriculturii.
Specialistul în silvicultură spune că optim pentru județul Brașov ar fi cel mult 340 de urși, iar pentru întreaga țară, circa 4.000, dar numărul lor este dublu, deja. În România au fost împușcați urși doar în limita unei „cote de prevenție” care s-a calculat în raport cu atacurile animalelor asupra zonelor locuite de oameni, dar măsurile au fost ineficiente.
„Evaluările făcute prin toate metodele arată că noi avem o populație de peste 8.000 de exemplare în țară, dintre care circa 900 sunt în Brașov, aici fiind una dintre cele mai mari densități din țară. Județele cu cea mai ridicată populație de urși sunt Brașov, Harghita, Covasna, Mureș, Argeș și Bacău, unele cu peste 1.000 de exemplare. Aici este și cel mai mare nivel al conflictelor cu oamenii. Există o escaladare exponențială a pagubelor și a atacurilor asupra omului. Vorbim despre oameni morți sau mutilați, iar cei atacați încep să-și facă singuri dreptate. Populația locală nu mai așteaptă soluții de la Guvern, tocmai pentru că acea prevedere legală a cotei de prevenție a fost întotdeauna foarte timid aplicată”, mai spune Ovidiu Ionescu.
Celelalte măsuri sunt ineficiente
Nici gardurile electrice sau relocările – mutarea animalelor în alte zone ale țării – nu au dat rezultate, iar singura măsură eficientă ar fi „recoltarea”. „Recoltarea înseamnă extragerea unor exemplare. Criteriile pe care se adoptă această măsură sunt densitatea populației, nivelul pagubelor și numărul de conflicte cu oamenii. Statistica arată cum au crescut acești indicatori, din 2016, aproape de trei ori, ca urmare a deciziei Guvernului Cioloș de a interzice total vânătoarea. Relocarea nu a avut efect. În orașul Brașov, noi am capturat peste 250 de urși pe care i-am relocat după anul 2000. Am fost primii care am testat toate măsurile posibile, tocmai pentru a evita extragerea. Ministrul Barna a spus că trebuie să luăm urgent măsuri, pentru că la noi s-a acționat doar pompieristic, ani la rând, doar acolo unde se produceau conflicte grave cu oamenii”, mai spune specialistul.
Și pentru urși este periculoasă această creștere a populației din specia lor, pentru că masculii se omoară între ei și ucid puii, iar femelele sunt împinse către zonele locuite de oameni și provoacă pagube. Puii se obișnuiesc să caute hrană în gospodăriile populației și nu le mai este frică de oameni.
Atacuri la persoană și un nou conflict
Ovidiu Ionescu a mai încercat, de-a lungul timpului, să atragă atenția asupra pericolelor pe care le presupune înmulțirea urșilor, dar a fost atacat dur, printr-o campanie de denigrare susținută de activiștii de mediu, încă din 2016. Tot atunci, Agent Green și o parte din mass-media au lansat acuzații în legătură cu plagiatul tezei de doctorat a specialistului în silvicultură, deși acestea nu au fost dovedite.
Agent Green a repornit războiul, după declarațiile ministrului Mediului, lansând și o petiție pentru a anula decizia de recoltare a urșilor. „Ministrul Mediului şi-a pierdut complet minţile. Ştie că 426 de urşi vor ataca oameni anul acesta și îi împușcă fix pe ăia” - este mesajul postat de ONG-ul de mediu pe Facebook. Dar nu a spus nimeni că cele 426 de exemplare sunt urșii care s-au dovedit agresivi. Specialiștii care fac monitorizarea spun că e nevoie de recoltarea a 426 de exemplare din totalul pe țară, pentru a se menține sub control evoluția speciei, astfel încât să nu atace oamenii, în casele lor. Dacă vor fi vânați, vor fi vizați mai ales masculii adulți din păduri, adică exact cei care deja se atacă între ei și care atacă ursoaicele cu pui.
ONG-ul Agent Green înțelege, însă, cu totul altfel declarațiile ministrului Mediului și pe ale silvicultorilor: „Nu poți să dai o lege prin care să anticipezi că în următorul an vor fi 426 de urși care vor ataca oameni și să îi împuști preventiv exact pe aceia. Ministrul Mediului şi-a pierdut complet minţile. Ştie că 426 de urşi vor ataca oameni în următorul an şi a anunţat azi că va da ordin să fie ucişi preventiv. Individul nu a făcut nimic pentru a proteja habitatul ursului şi aşezările omeneşti şi este doar un instigator la ucidere şi demonizarea speciei”, a postat organizația Agent Green pe Facebook.
Austria a scăpat de pericol
Ovidiu Ionescu amintește că reprezentantul Agent Green, Gabriel Păun, locuiește la Viena, iar Austria este una dintre țările în care s-au luat măsuri pentru a se reduce populația de urși, după ce oamenii au fost răniți de animale, în pădure. În România nu s-au luat măsuri, deși mulți oameni au fost răniți sau uciși de urși în gospodăriile lor, nu în pădure. Specialiștii spun că anul acesta s-a agravat situația, fiind un număr mult mai mare de exemplare decât în anii precedenți.
„În țările care au peste 500 de exemplare se practică managementul populației de urși și se intervine, dar la noi, anul trecut, s-a aprobat extragerea a 140 de exemplare, în cota de prevenție anuală, mai puțin decât ar fi fost necesar pentru a se rezolva situația. În discuțiile cu CE, când s-a pus problema intervenției în România ni s-a spus că problema este la noi, autoritățile noastre trebuie să ia aceste măsuri și să le aplice. Dar sub presiunea ONG-urilor pentru protecția animalelor și a mass-media, măsurile nu s-au aplicat. Mai mult, în Guvernul Cioloș, în 2016, s-a interzis total măsura extragerii urșilor și s-a provocat un dezechilibru total. Noi nu suntem în situația unui parc natural, ci avem o țară populată încă și cu oameni”, mai spune specialistul Ovidiu Ionescu.
Încercarea eșuată de negociere cu partenerii din UE
În anul 2017, pentru a rezolva problema urșilor care se înmulțiseră deja foarte mult, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a lansat, la 1 septembrie, propunerea ca România să exporte aceste mamifere în țările care nu mai au urși în păduri. „Am avut o discuţie, la 1 septembrie, de Ziua Diplomației, unde au fost prezenţi ambasadorii noștri în străinătate. I-am rugat să ne ajute să trimitem cereri către ministerele de resort din statele respective, astfel încât să putem trimite o parte dintre urşi în rezervaţiile naturale din alte țări”, declara Grațiela Gavrilescu, pentru Jurnalul.
După această solicitare venită din partea Guvernului României, secretarul general al Direcţiei Generale de Mediul a Comisiei Europene, Nicola Notaro, a afirmat că relocarea urşilor în alte state membre nu este o soluţie, iar situaţia acestora trebuie rezolvată de fiecare stat în parte. Problema „exportului” urșilor a fost permanent respinsă de celelalte state membre UE. Până acum nu a încercat niciun guvern să negocieze și cu alte state din afara UE, unde poate fi primită o populație numeroasă de urși, pentru a rezolva problema. Dacă s-ar fi încercat asta din 2017, poate nu am fi ajuns în situația actuală
Ministrul Tanczos Barna a modificat legislaţia încă din primele luni de guvernare, prin Ordonanţa de Urgenţă 81/2021, care a fost aspru criticată. Pentru decizia de recoltare a peste 400 de exemplare de urs, ar putea începe un adevărat război cu ONG-urile de mediu.