Jurnalul.ro Special Anchete USR replantează în Parlament „DNA-ul pădurilor”

USR replantează în Parlament „DNA-ul pădurilor”

de Ion Alexandru    |   

În urmă cu trei ani, USR a reușit să-și treacă de Parlament o lege care vizează înființarea unei noi structuri de parchet, pe model DNA și DIICOT, denumită Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu.

 

Asta, în ciuda faptului că, la momentul respectiv, Executivul, condus de Ludovic Orban, a explicat că nu este de acord cu așa ceva. Legea, trecută de Parlament, a fost desființată, la scurt timp, de Curtea Constituțională, deoarece autorii ei nu au solicitat fișa financiară de la Guvern. Momentul în care USR a ales să inițieze această lege se suprapunea cu campania electorală aferentă alegerilor parlamentare. Acum, cu puține luni înaintea debutului unei noi campanii electorale, aferente pentru patru rânduri de alegeri din 2024, USR revine cu o nouă lege, care vizează exact același lucru, pretextând că DNA-ul Pădurilor trebuie înființat, deoarece, în PNRR, există un jalon care vizează expres acest lucru. PNRR făcut, evident, tot de USR, sub „bagheta” celebrului Cristian Ghinea.

Acest al doilea proiect de lege care vizează înființarea, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu este inițiat, de această dată, de deputații USR Diana Buzoianu, celebrul Stelian Ion (FOTO) și Silviu Deheleanu, ajungând pe masa Parlamentului României la data de 19 septembrie 2023.

Proiectul de lege se află în consultare publică până pe data de 19 octombrie. Asta, în condițiile în care, un alt proiect, înregistrat sub numărul PLX 121/2020, a trecut de ambele camere ale Parlamentului României cu avizul negativ al guvernului de la acea dată, condus de Ludovic Orban. După ce legea a fost adoptată, același Guvern Orban a atacat-o la Curtea Constituțională, judecătorii instanței de contencios constituțional admițând excepția de neconstituționalitate prin Decizia 681 din data de 30 septembrie 2020.

Atunci, Curtea Constituțională a constatat că inițiatorii de la USR ai legii în cauză nu au solicitat Guvernului României fișa financiară. „Acest aspect determină neconstituționalitatea extrinsecă a legii”, se arată în motivarea acestei decizii a CCR, motiv pentru care Curtea a declarat, din start, neconstituționalitatea actului normativ.

Conform deciziei, CCR a constatat că nu mai este cazul să examineze, pe fond, criticile de neconstituționalitate intrinsecă ridicate de către Executiv, prin care Cabinetul Orban a cerut Curții să constate că legea în cauză încalcă articolele 1, 3, 5 și 131 din Constituția României.

 

Bis, dar acum introducem PNRR ca pretext

 

Ei bine, cei de la USR nu se lasă. Cu puțin timp înainte de debutul campaniei electorale, progresiștii au redepus legea la Parlament. Mai exact spus, au depus încă o lege, cu un conținut identic, în speranța că, de această dată, vor avea mai mult noroc. Însă, interesant este că, acum, se invocă inclusiv Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a-și impune proiectul. 

Conform expunerii de motive, „inclusiv prin recomandările specifice de țară din PNRR se vede necesitatea specializării urmăririi penale în cazul infracțiunilor de mediu (recomandarea 19_IV și 20_IV.1)”. „Același obiectiv este reiterat în jalonul destinat intensificării luptei anticorupție (număr secvențial 426), care prevede necesitatea formării practicienilor implicați în prevenirea și combaterea infracțiunilor împotriva mediului”, mai arată inițiatorii.

 

Curtea Constituțională, găsită țap ispășitor

 

Mai mult, cei trei deputați USR susțin, în documentul citat, că, tot din cauza Curții Constituționale, DNA a rămas fără pârghii pentru a lupta cu asemenea infracțiuni. „DNA atrage atenția cu privire la faptul că, odată cu Decizia nr. 358. 25 iunie 2022 a Curții Constituționale, competențele sale au fost restrânse în mod substanțial, având în vedere imposibilitatea instrumentării cauzelor care au fost disjunse tot de către procurori specializați ai DNA”.

USR mai arată că actuala arhitectură a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT – nu a fost în măsură să țină sub control fenomenul infracțiunilor de mediu, „până acum rezultatele fiind modeste în acest domeniu”.

Prin noua lege, se propune înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), specializată în combaterea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător, pe modelul DNA și DIICOT. Această nouă structură ar trebui să fie „umplută” cu 195 de procurori, cu 65 de specialiști, cu 248 de angajați din rândul personalului auxiliar de specialitate și cu 220 de ofițeri și agenți de poliție judiciară. Iar bugetul anual pe care ar urma să-l înghită noua structură s-ar ridica la 2 milioane de lei.

 

Aviz negativ de la CES, pe motiv că nu au identificat resursele bugetare pentru finanțarea structurii

 

Deși speră că, de această dată, legea să le treacă, inclusiv de Curtea Constituțională, cei de la USR au pornit cu stângul. Consiliul Legislativ atrage atenția, în avizul emis, că „o propunere similară, PLX 121/2020, se află în prezent în procedură legislativă la Camera Deputaților, fiind întocmit un raport de respingere (…), având în vedere faptul că, prin Decizia 681/2020, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că legea pentru organizarea și funcționarea DIIM este neconstituțională”.

De asemenea, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ, arătând că „la momentul actual, activitatea de control este deja reglementată, nefiind nevoie, în acest sens, de o altă instituție pentru verificarea aspectelor vizate” și că „în plus, nu sunt identificate sursele bugetare necesare funcționării unei astfel de structuri”.

Deputații USR inițiatori au solicitat și punctul de vedere al CSM, care este așteptat să ajungă la Parlament până pe data de 10 octombrie. De data aceasta, a fost solicitat, pe lângă punctul de vedere, și fișa financiară de la Guvernul României, cu termen de predare 3 noiembrie 2023. Legea va fi, prima dată, dezbătută de către Camera Deputaților, iar Senatul este camera decizională.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: USR ccr dna paduri
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri