Propunerea legislativă pentru completarea articolului 453 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost depusă la Senat de un grup de parlamentari ai mai multor partide, inițiatori fiind Florin Alexe (deputat PNL) și Dan Barna (deputat USR), alături de alți deputați de la USR și unul de la UDMR. Scopul declarat al inițiativei este acela de a „salva de la faliment organizațiile neguvernamentale care se luptă în instanță pentru binele public”.
De fapt, seria nesfârșită de procese pe care ONG-urile care au o legătură evidentă cu USR și cu o parte din PNL sau UDMR a fost întreruptă, recent, de cheltuielile de judecată pe care organizațiile trebuie să le plătească, atunci când pierd procesele cu statul.
Deputatul Alexe a încurcat partidele
Deși inițiatorul principal al proiectului depus la Senat este un deputat PNL Florin Alexe, acțiunea aparține, în mod evident, USR-ului, care derulează chiar în această perioadă campania „Proiect USR în sprijinul societății civile: ONG-urile să nu mai fie îngropate în cheltuieli de judecată”. Simultan, dar nicidecum întâmplător, campania USR a pornit în aceeași zi în care APADOR-CH a lansat propunerea de adăugare a unui nou amendament la același proiect de modificare legislativă, scopul declarat fiind că este necesară o completare a proiectului, „care să acopere și cazurile în care simplii cetățeni ar iniția procese de interes public și ar putea fi obligați la plata unor cheltuieli de judecată disproporționate”.
„Simplii cetățeni” pe care vrea să-i apere APADOR-CH, în această speță, sunt mai ales primarii Clotilde Armand și Nicușor Dan - ambii susținuți de USR -, care au de plătit toate cheltuielile de judecată din procesele cu statul pe care le-au pierdut sau le vor mai pierde, dar mai au și probleme în cazul unor litigii cu statul pentru care li s-a respins calitatea procesuală. Exact ei ar deveni primii și cei mai importanți beneficiari ai acestei modificări legislative pe care o propune APADOR-CH, în completare la proiectul USR susținut de deputații PNL și UDMR.
Cetățenii nu sunt simpli, iar interesul e mai mult personal
„Conform propunerii înregistrată la Senat, articolul 453 din Legea nr. 134/2010, privind Codul de procedură civilă, ar urma să fie completat cu alte două alineate, în care se prevede că judecătorii vor stabili dacă o acțiune în instanță, deschisă de un ONG, promovează cauze de interes public, și în acest caz vor decide că fiecare parte din proces își va suporta singură cheltuielile de judecată. APADOR-CH sugerează completarea alineatelor respective prin introducerea între aceste cazuri derogatorii și a simplilor cetățeni, nu numai a ONG-urilor, întrucât și cetățenii pot să deschidă procese împotriva autorităților, în cauze de interes public, cum ar fi cele de urbanism, mediu sau pentru simpla obținere a unor informații publice, conform Legii 544/2001”, transmite APADOR-CH, subliniind că „lupta este întotdeauna disproporționată între un cetățean cu resurse financiare limitate și o instituție sau companie care pot dispune de resurse importante pentru apărare”, deci statul ar trebui să-i scutească de plata cheltuielilor de judecată pe cetățenii care pierd procesul iniţiat pentru un interes public.
În acest punct, ar mai trebui să se definească „interesul public”, mai ales pentru că procesele celor doi primari care ar beneficia de modificarea legislativă sunt formulate ca fiind tot de interes public, în timp ce instanțele de judecată au avut o cu totul altă viziune. Practic, USR și APADOR-CH propun ca toate cheltuielile de judecată să fie plătite de către toți cetățenii României - pentru că asta înseamnă plata de la bugetul statului -, în timp ce instanțele care deja sunt aglomerate s-ar putea bloca, prin apariția câtorva mii de litigii de la orice cetățean care va avea chef să profite de faptul că nu mai are nimic de plătit, dând statul în judecată pentru orice motiv. Până acum, numărul de procese intentate de ONG-uri sau de activiștii acestora, împotriva statului, a fost limitat chiar de existența acestei obligații de a plăti cheltuielile de judecată, ca perdanți.
Instanțele s-ar bloca, iar banii ar fi plătiți de români
Dincolo de haosul pe care o astfel de modificare legislativă l-ar crea în sistemul de justiție, blocând instanțele cu mii de procese împotriva statului și punând cheltuielile de judecată în sarcina tuturor românilor, la care se adaugă, inevitabil, prelungirea termenelor de judecată la peste 3 ani, din cauza numărului mare de dosare, amendamentul propus de APADOR-CH vine mai ales în sprijinul primarilor care au acum probleme în spețe similare.
De exemplu, Clotilde Armand a pierdut procesul împotriva Agenției Naționale de Integritate (ANI), la începutul acestui an, după ce a fost declarată în incompatibilitate și în conflict de interese, apoi a fost trimisă în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fiind acuzată că s-a numit singură manager într-un proiect al primăriei pe care o conduce.
Nicușor Dan a pierdut, până acum, șase procese cu statul, iar lista va continua, pentru că fișa de post a lui Nicușor Dan nu prevede și atribuția de a cere anularea unor autorizații de construire emise de primarii de sector. Numai Prefectul Capitalei are această atribuție, în condițiile în care ar fi sesizat de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) cu privire la nereguli constatate în emiterea unor astfel de autorizații. Dar primarul Capitalei a dat statul în judecată în mai multe spețe similare și va fi obligat să plătească pentru toate înfrângerile cheltuieli de judecată.
Primarii vor acționa ca persoane fizice
Însă mai este și o altă problemă, mult mai importantă: în procesele cu statul, în cazul primarilor există o diferențiere între persoana juridică și persoana fizică, iar cei doi - Clotilde Armand și Nicușor Dan - au încercat să intervină în propriile litigii, în calitate de persoane fizice, pentru a rezolva problemele lor ca persoane juridice, însă instanțele de judecată au respins de fiecare dată aceste încercări, persoanele fizice neavând calitate procesuală.
În cazul lui Nicușor Dan, amendamentul propus de APADOR-CH ar fi chiar și mai util, pentru că nu ar mai fi nevoie să deschidă procesele în calitate de primar - situație în care pierde, pentru că nu-i permite legea să facă aceste acțiuni. Va putea să o facă în calitate de persoană fizică, având calitate procesuală, dacă amendamentul va fi introdus în Codul de procedură civilă.
Toate problemele de până acum ale primarilor care au dat statul în judecată și au pierdut procesele s-ar rezolva prin amendamentul propus acum de APADOR-CH, care e prezentat, însă, ca fiind pentru cetățeni. „Pentru a nu exista suspiciunea că noul proiect de modificare a Codului de procedură civilă discriminează, favorizând numai ONG-urile în aceste procese de interes public, APADOR-CH recomandă completarea noului alineat propus prin prezenta iniţiativă legislativă, respectiv completarea alin. 3 al art. 453 din Codul de procedură civilă, cu sintagma „sau persoanele fizice”, astfel că textul rezultat va avea următorul conţinut: (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), în procesele în care organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice au calitate procesuală activă, judecătorul stabileşte dacă acţiunea vizează promovarea unor cauze de interes public, caz în care părţile îşi suportă propriile cheltuieli de judecată. În toate cazurile, judecătorii se asigură că organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice nu vor suporta cheltuieli de judecată disproporţionate, de natură să afecteze activitatea acestora” - motivează ONG-ul nevoia de completare a modificării legislative.
„Nota de plată” a falimentat ONG-ul primarului general
ONG-urile au avut grijă să strângă și peste 20.000 de semnături pentru acest amendament, printr-o petiție Declic, susținută de mai multe organizații partenere în diverse proiecte comune. Motivația este că „o astfel de prevedere ar da puteri prea mari cetățenilor în relația cu instituțiile statului, plătite să lucreze în interes public”.
Petiția a fost lansată pe 18 ianuarie, anul acesta, după ce deja două organizații au intrat în insolvență, fiind puse să plătească toate cheltuielile de judecată din procesele împotriva statului, pe care le-au pierdut.
„Două organizații neguvernamentale au intrat recent în insolvență după ce au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată ale părților adverse, cu care s-au confruntat în instanță. Este vorba de Miliția Spirituală și Salvați Bucureștiul. Cele două ONG-uri urmăreau rezolvarea unor probleme de interes public, prin oprirea unor proiecte imobiliare abuzive sau pentru protejarea mediului. Se ocupă de asta de ceva vreme și au meritul de a fi blocat numeroase proiecte imobiliare haotice, care ar fi sluțit spațiul public”, arată textul petiției.
Salvați Bucureștiul este exact ONG-ul care îl are ca membru fondator pe actualul primar general Nicușor Dan, același ONG care l-a și propulsat în funcțiile publice, devenind cunoscut mai ales prin aceste procese împotriva statului, pentru care nota de plată a venit la final, prin deciziile instanțelor.