Corpul experților electorali este o entitate înființată de către Autoritatea Electorală Permanentă și conține baza umană de unde pot fi numiți președinții și locțiitorii secțiilor electorale de votare la alegerile naționale. Un deputat USR vrea să modifice legea care reglementează această entitate, permițând ca accesul în acest Corp să se facă numai prin examen, nu și prin avizul AEP, cum este în prezent. Mai mult, parlamentarul progresist vrea ca din acest Corp electoral să poată face parte și persoane care nu au studii juridice superioare, și cele care au studii liceale. Însă, pentru cei excluși din Corpul experților electorali, vrea să introducă criterii de reînscriere, prin examen, ca la agenții secreți care părăsesc sistemul. Cinci ani nu au voie să revină. În prezent, legislația prevede o perioadă de „pauză” de 6 luni. La Senat, unde legea a intrat prima dată la vot, doar parlamentarii USR au susținut adoptarea unui asemenea act normativ.
Propunerea legislativă în discuție își vrea să modifice articolul 16 din Legea nr. 208 din anul 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP).
Conform formei în vigoare, articolul 16 prevede că „poate fi admisă în Corpul experților electorali, prin decizia Autorității Electorale Permanente, persoana care îndeplinește următoarele condiții: are cetățenia română, cunoaște limba română scris și vorbit, are drept de vot, are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcției, nu face parte dintr-un partid politic, nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal”.
La alineatul al doilea al aceluiași articol 15, se reglementează faptul că „admiterea în Corpul experților electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru activitatea anterioară ca președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia, precum și pe bază de concurs”.
Proiectul de lege supus dezbaterii și inițiat de către deputatul USR Mihai Cătălin Botez dorește modificarea acestui criteriu de selecție, prin înlocuirea textului în vigoare cu cel potrivit căruia „admiterea în Corpul experților electorali să face numai pe bază de examen”.
Obsesia celor cinci ani
Mai mult, în proiectul depus, parlamentarul progresist vrea ca „la examenul pentru admiterea în Corpul experților electorali să poată participa orice persoană care îndeplinește condițiile”, dar care „să nu fi fost exclusă din Corpul experților electorali cu mai puțin de cinci ani înaintea examenului”.
O altă prevedere a proiectului precizează că „persoanele care au fost excluse din Corpul experților electorali mai pot susține examenul de admitere numai după trecerea unei perioade de cinci ani de la data excluderii”. În legislația aflată în vigoare se prevede o perioadă de doar șase luni.
Mai departe, proiectul vizează introducerea în lege a unei prevederi conform căreia „în situația în care numărul absolvenților de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice sau în alte domenii dintr-o localitate este insuficient, în Corpul experților electorali pot fi admise și persoane care au absolvit cel puțin învățământul liceal”.
O altă prevedere pe care deputatul USR dorește să o introducă în lege este aceea că „excluderea din Corpul experților electorali se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul în care expertul electoral nu mai îndeplinește oricare dintre condiții, a săvârșit contravenții privind alegerile sau referendumurile, a săvârșit erori în operațiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale prevăzute de legislația în vigoare, erori care au condus la înscrierea incorectă a voturilor valabil exprimate pentru unul sau mai mulți competitori electorali sau dacă nu își îndeplinește în mod repetat sau refuză în mod nejustificat îndeplinirea atribuțiilor legale, fapt constatat printr-o decizie a biroului electoral ierarhic superior, prin care se solicită în mod expres excluderea”.
AEP nu este de acord. Bolojan se spală pe mâini
Corpul experților electorali reprezintă evidența permanentă a persoanelor care pot deveni președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate sau locțiitorii acestora, structură înființată, gestionată și actualizată de către Autoritatea Electorală Permanentă. Această structură a fost înființată în anul 2015.
Deputatul inițiator al proiectului de modificare a legii, Mihai Cătălin Botez, susține, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, că prevederile legale care permit admiterea pe baza avizului favorabil acordat de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru activitatea anterioară ca președinte sau ca locțiitor al președintelui biroului electoral al secției de votare „au avut justificare până în anul 2015, când era necesară popularea rapidă a Corpului experților electorali pentru organizarea eficientă a scrutinurilor electorale din anul 2016”, dar că „la peste zece ani de la constituirea acestui Corp, aceste prevederi și-au pierdut relevanța”.
„În prezent, numărul experților electorali este suficient, iar accesul în Corp trebuie să se realizeze exclusiv prin examen, astfel fiind garantate competența, imparțialitatea și profesionalismul”.
Autoritatea Electorală Permanentă nu susține, însă, adoptarea acestui proiect de lege. În prezent, în Corpul experților electorali sunt înscrise 91.692 de persoane, din care 11.387 sunt din mediul rural. În ceea ce privește prevederea conform căreia persoanele care au fost excluse din Corpul experților electorali să poată susține examenul de admitere abia după trecerea unei perioade de cinci ani de la data excluderii, în loc de șase luni, cum este în prezent, AEP arată că „aceasta este o cerință excesivă”.
În schimb, atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au avizat pozitiv proiectul de lege. Iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a transmis că lasă la latitudinea Parlamentului decizia cu privire la oportunitatea promovării și adoptării unui asemenea act normativ.
La Senat, doar USR-iștii au votat „pentru”
Legea deputatului Botez a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aici, Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație au transmis Plenului câte un raport de respingere a proiectului de lege.
La data de 2 februarie 2026, Plenul Senatului a respins adoptarea. Au fost 108 parlamentari prezenți. Dintre aceștia, 85 au votat pentru adoptarea raportului și împotriva adoptării legii (25 de la AUR, 17 de la PNL, 30 de la PSD, 8 de la UDMR și 5 senatori neafiliați). Doar 16 senatori au votat pentru adoptarea proiectului de lege, toți fiind senatori USR. De asemenea, s-au abținut de la vot șase senatori PIR și parlamentarul liberal Vlad Aurel Varga.
La data de 9 februarie 2026, proiectul picat a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Administrație și Comisia Juridică au termen să depună raportul final până la data de 26 februarie 2026.