Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice prevede că autoritățile administrației publice locale și centrale pot asigura spații pentru sediile centrale și locale ale partidelor politice, precum și terenuri, la cererea motivată a acestora. Astfel, partidele politice pot primi cel mult câte un sediu într-o unitate administrativ-teritorială, iar închirierea de către autoritățile locale a spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinația de locuință.
Aceeași lege mai prevede că partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești au obligația să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 30 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea. Spațiile deținute în proprietate vor fi transmise în condițiile legii.
Potrivit actului normativ în vigoare citat, în termen de 30 de zile, Tribunalul București va comunica Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Autorității Electorale Permanente încetarea activității partidului politic. Iar, în termen de 15 zile de la primirea comunicării, Ministerul Dezvoltării va trebui să transmită respectivele hotărâri către instituția prefectului, în vederea preluării sediilor închiriate de administrația publică, prin executori judecătorești, dacă nu au fost predate în termenul legal.
Autorul legii: Există partide și partide
Ei bine, această reglementare nu este pe placul deputatului USR Alin Gabriel Apostol, care a depus în Parlamentul României un proiect de lege pentru completarea articolului 26 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice. Acesta susține că legea în vigoare „nu face distincție între tipuri diferite de partide politice, cum ar fi partidele politice active, cu reprezentanți în Parlamentul național, consiliul județean, consiliul local sau primării”. Astfel că, „odată închiriat un spațiu de la administrația publică locală, un partid care nu are reprezentanți în niciunul dintre forurile naționale nu este obligat să predea spațiile pe care le închiriază”.
Parlamentarul USR susține, de asemenea, că „legea prevede o singură situație în care spațiul trebuie să fie restituit, aceea în care partidul dispare. (…) În funcție de perioada stabilită în contractul de închiriere încheiat între autoritatea publică locală și filiala centrală sau locală a partidului, un partid poate să se folosească pe perioade extinse de un sediu, chiar dacă nu mai are reprezentanți în niciun for.
Inițiatorul acestei propuneri legislative arată că a cerut de la RA-APPS și de la Administrația Fondului Imobiliar București (AFI) să transmită lista partidelor politice care „beneficiază de sedii de la autoritățile publice locale și centrale”.
Conform deputatului USR, AFI a transmis un răspuns, potrivit căruia, în municipiul București, lista cu partide aflate în evidența instituției evidențiază cinci formațiuni politice. Este vorba despre partidul Forța Dreptei, care folosește drept sediu imobilul din Calea Victoriei nr. 26, sector 3, despre Partidul Liga Acțiunii Naționale (P.L.A.N.), care folosește un sediu din Calea Victoriei nr. 192, sectorul 1, despre Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, care folosește sediul din Bulevardul Carol I nr. 24, sector 2, despre Partidul Noua Generație – Creștin Democrat, al lui Gigi Becali, care folosește sediul din Strada Blănari nr. 23, sector 2, și despre Partidul România Mare, care folosește sediul din Strada Vasile Lascăr nr. 16, sector 2.
Acces condiționat la clădirile statului
Deputatul Alin Gabriel Apostol este de părere că, din această listă transmisă de Administrația Fondului Imobiliar București, „se observă că patru din cele cinci partide care beneficiază de sedii centrale sunt partide care nu au reprezentanți nici în Parlament, nici în consiliile locale, nici în Consiliul General al Municipiului București, respectiv sunt partide care beneficiază de sedii de la autoritățile locale, dar care nu reprezintă interesele cetățenilor”.
Este interesant că parlamentarul USR sugerează, în expunerea de motive citate, că doar Forța Dreptei este partidul, din lista prezentată, care „reprezintă interesele cetățenilor”. Forța Dreptei este partidulețul cu scorul sub 1% în sondajele de opinie, înființat și condus de Ludovic ,Orban formațiune care nu este partid parlamentar, dar care, la alegerile locale și europarlamentare din data de 9 iunie 2024, a candidat în cadrul Alianței Dreapta Unită, alături de USR și de PMP. Nu a obținut niciun loc în Parlamentul European.
Forța Dreptei nu este nici măcar partid parlamentar, deoarece a luat ființă după alegerile parlamentare din anul 2020, formatorii săi fiind demisionari din Partidul Național Liberal și care, în prezent, își desfășoară activitatea ca deputați și ca senatori neafiliați.
În continuare, în aceeași expunere de motive se mai precizează că „având în vedere că, potrivit informațiilor din Registrul Partidelor Politice, în România sunt înregistrate peste 300 de partide politice, considerăm necesară legiferarea accesului la imobile închiriate de la unitățile administrativ-teritoriale”.
Predarea, în 60 de zile
În acest sens, parlamentarul USR propune „introducerea unor criterii de prioritate în ceea ce privește partidele politice care pot închiria sedii de la autoritățile administrației publice locale și limitarea închirierilor doar pentru acele partide care au reprezentanți aleși la nivel național sau local. Astfel, partidele care au reprezentanți în foruri naționale sau locale pot avea acces la aceste imobile, iar partidele politice care nu mai au reprezentanți în nicio astfel de instituție publică, nu”.
Concret, proiectul de lege propune ca „partidele politice care, în urma alegerilor generale pentru autoritățile administrației publice locale, nu au obținut cel puțin un loc în consiliul local sau de primar într-o unitate administrativ-teritorială în care beneficiază de un sediu de la stat și nu au reprezentanți în Senat sau Camera Deputaților, sunt obligate să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea”.
De asemenea, propunerea legislativă mai vizează că „partidele politice care, în urma alegerilor parlamentare generale, nu au obținut cel puțin un mandat de senator sau de deputat, care beneficiază de sediu de la stat și nu au reprezentanți în consiliul local sau de primar în unitatea administrativ-teritorială respectivă, sunt obligate să predea autorităților administrației publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea”.
AEP: Eșecul electoral nu înseamnă că partidul respectiv își încetează activitatea
Acest proiect de lege a fost, inițial, înaintat Senatului României, la data de 16 aprilie 2024. Imediat, Consiliul Legislativ a analizat și a avizat negativ propunerea, arătând că „deși dispozițiile propuse se referă la «predarea spațiilor», din analizarea expunerii de motive rezultă că intenția inițiatorilor este de a reglementa un caz de încetare de drept a contractului de închiriere. Chiar dacă această intenție se poate deduce din document, pentru evitarea oricărui echivoc, proiectul trebuie să cuprindă o dispoziție expresă în acest sens”.
În continuare, se arată că proiectul nu prevede care este procedura de urmat ca urmare a încetării contractuale. „Ar trebui să cuprindă și o dispoziție care să prevadă condiția reprezentativității minime a partidelor pentru a beneficia de închirierea spațiilor”, subliniază Consiliul Legislativ, care adaugă că „era necesară o dispoziție care să prevadă dacă un partid politic nou înființat are dreptul de a închiria respectivele spații. De asemenea, nu se reglementează situația în care, ulterior alegerilor, reprezentanții săi au trecut la alte partide”.
În aviz, se mai arată că proiectul nu cuprinde norme tranzitorii referitoare la modul de aplicare a dispozițiilor propuse în cazul contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a legii, pentru a se evita aplicarea retroactivă a acesteia. De asemenea, se mai arată că legea propusă se referă doar la predarea spațiilor către autoritățile administrației publice locale, deși, potrivit reglementărilor, aceste spații pot fi asigurate și de către autoritățile publice centrale.
Nici Guvernul nu susține o asemenea inițiativă
La rândul său, în punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul Ciolacu susține că din acest proiect de lege lipsesc elementele concrete care să motiveze în mod obiectiv justificarea soluțiilor legislative preconizate. „Nu a fost prezentat niciun argument care să releve deficiența sau insuficiența actului normativ de bază. Nu rezultă care este regimul juridic al spațiilor deținute cu contract de închiriere pe care partidele politice trebuie să le predea”, arată Executivul.
Palatul Victoria este de părere că proiectul încalcă principiul libertății contractuale prevăzut de articolul 1169 din Codul Civil, dar și principiul constituțional al securității juridice.
Mai mult, ar fi afectată și autonomia locală, care dă dreptul autorităților administrației publice locale să decidă cu privire la modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate publică asupra bunurilor din domeniul public și privat al UAT-urilor.
Autoritatea Electorală Permanentă, sub semnătura președintelui Toni Greblă (FOTO), precizează, de asemenea, că, potrivit Legii 14/2004, un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească atunci când nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celor prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin trei circumscripții electorale în cazul alegerilor parlamentare. „În consecință, un partid politic care a propus candidați, dar nu a obținut mandate în urma alegerilor, nu își încetează activitatea”, mai subliniază reprezentanții AEP.
Năsui, printre susținătorii acestor reglementări
Atât Comisia Juridică, cât și Comisia pentru Administrație Publică din Senat au emis Plenului rapoarte de respingere a acestui proiect de lege. Iar, la data de 3 septembrie 2024, a picat la vot cu 84 de voturi împotrivă, la 18 voturi pentru și cu două abțineri.
Printre cei care au semnat pentru promovarea acestei inițiative, regăsim 8 deputați USR, printre care și fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. La data de 10 septembrie, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, iar comisiile raportoare au termen să înainteze raportul final până pe data de 30 septembrie 2024.