Acumularea a 25 de astfel de puncte ar face imposibilă participarea la licitații publice, eliberarea unor documente sau continuarea activității. În ceea ce privește unitățile administrative teritoriale care au punctajul maxim trecut în cazierul de mediu, șefii acestora vor fi amendați, din oficiu, cu câte 10.000 de lei. Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, iar, în acest moment, legea se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
Un grup de o deputați și senatori de la USR au gândit, recent, un proiect de lege privind Cazierul de Mediu și Registrul Național Electronic de Mediu, operațiuni care să facă viața grea persoanelor fizice și juridice, dar care să acopere un capitol scris de Cristian Ghinea în PNRR.
Conform acestui proiect de lege, Registrul Național Electronic de Mediu reprezintă o evidență a tuturor actelor de reglementare emise de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de unitățile teritoriale ale acesteia, precum și a tuturor sancțiunilor dispuse pentru încălcarea legislației de mediu de către persoane fizice, unități administrativ-teritoriale și persoane juridice de drept public și privat. Organizarea și stabilirea autorităților competente cu acest acest registru vor fi făcute prin HG, iar administrarea și gestionarea Registrului revine autorității centrale de mediu.
Platformă gen „gazeta de perete”
Registrul va conține, conform acestui proiect de lege, actele de reglementare, hotărârile de constatare a contravențiilor și a infracțiunilor de mediu, precum și sancțiunile stabilite pentru comiterea acestora, contestațiile și soluțiile finale dispuse, precum și „alte acte relevante în evaluarea impactului asupra mediului”.
În legea propusă se prevede că, în cazul încălcării legislației de mediu, se notează în Registru date cu privire la identitatea celui care a săvârșit contravenția, fapta comisă, sancțiunea aplicată, inclusiv sancțiunile complementare, agentul constatator, date privind viza anuală a autorizației de mediu sau a autorizației integrate de mediu, precum și hotărârile dispuse în cazul condamnărilor pentru infracțiuni de mediu.
Aceste date din Registru sunt publice și vor putea fi consultate de oricine, pe o platformă ce urmează să fie înființată.
Blocaj pentru participarea la achiziții publice
Cazierul de mediu prevăzut de această lege reprezintă un instrument care atestă informațiile existente în Registrul descris mai sus cu privire la contravențiile și infracțiunile aplicate pentru nerespectarea legislației de mediu. În acest cazier se înscriu date referitioare la fapta sancționată contravențional sau penal care au legătură cu gestionarea deșeurilor, calitatea aerului, legea apelor, emisiile industriale, substanțele chimice periculoase, zgomotul ambient, biodiversitatea și biosecuritatea.
Autorii acestui proiect de lege doresc ca respectivul cazier de mediu să fie prezentat obligatoriu pentru solicitarea de eliberare a acordului de mediu, a autorizației de mediu și a autorizației integrate de mediu.
De asemenea, proiectul mai prevede obligativitatea prezentării acestui document și pentru a putea participa în cadrul procedurilor de achiziții publice, atât în calitate de contractant, cât și în calitate de subcontractant. Un alt prilej să arăți cazierul de mediu este atunci când îți cer acest lucru societățile de asigurare sau de reasigurare, însă și „în alte cazuri prevăzute de lege”.
Apar punctele de penalizare, ca la Codul Rutier
Iar lucrurile nu se opresc aici. USR introduce sancțiunea complementară a punctelor de penalizare pentru faptele de mediu. Aceste puncte se înscriu în Registrul Electronic, în cel mult zece zile de la data emiterii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Respectivele puncte de penalizare se stabilesc, spun autorii proiectului, „în funcție de cuantumul amenzii cu care se sancționează fapta, iar procedura de calcul a acesteia se notează în Registru”.
Iată cum arată numărul de puncte, în cazul aplicării unor sancțiuni contravenționale pentru fapte de mediu, în viziunea celor de la USR. Astfel, avertismentul se notează cu 3 puncte-penalizare. Amenda de până la 10.000 de lei se notează cu 5 puncte-penalizare, iar amenda cuprinsă între 10.001 lei și 30.000 de lei se notează cu 7 puncte-penalizare.
Mai departe, amenda cuprinsă între 30.001 lei și 60.000 de lei se notează în Registru cu 9 puncte-penalizare, iar orice amendă mai mare de 60.000 de lei se notează cu 13 puncte-penalizare.
Cine a acumulat 25 de puncte e… „pa”
Condamnarea pentru săvârșirea infracțiunilor de mediu este notată, din oficiu, cu 25 de puncte-penalizare. Cu același punctaj se notează cel căruia i-a fost suspendată autorizația de mediu.
Aceste puncte de penalizare vor avea o valabilitate de trei ani, iar la acumularea a 25 de puncte-penalizare, legea gândită de cei de la USR prevede că „autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu se suspendă”. Suspendarea este executorie de drept și se instituie pentru o perioadă de 60 de zile, fără posibilitate de contestare. Pe durata suspendării, se interzice și desfășurarea proiectului sau activității celui sancționat.
Tot la acumularea a 25 de puncte de penalizare, mai sunt interzise o serie de operațiuni, cum ar fi eliberarea unor noi acte de reglementare de mediu, participarea la procedurile de achiziții publice, încheierea unui contract de achiziții publice în calitate de contractant sau subcontractant nominalizat sau declarat ulterior.
Pentru unitățile administrativ-teritoriale care au acumulat 25 de puncte penalizare, se dispune din oficiu amendarea conducătorului instituției cu suma de 10.000 de lei.
Au găsit și finanțarea. Prin PNRR
Legea a fost scrisă de senatorul Ion Dragoș Popescu și de deputata Oana Alexandru Cambera, ambii de la USR, și a fost dezbătută, mai întâi, la Senat. În data de 11 aprilie 2022, proiectul a fost adoptat tacit, ca urmare a depășirii termenului de adoptare de 45 de zile, conform articolului 75, alineat 2 din Constituție.
Interesant este faptul că Consiliul Economic și Social a emis un aviz pozitiv, însă nu același lucru a fost făcut și de către Consiliul Legislativ, care a emis aviz negativ, arătând că proiectul de lege conține exprimări generice și nu poate fi aplicat.
Autorii legii susțin, în expunerea de motive, că propunerea legislativă va fi finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde, la secțiunea 15, referitoare la „Digitalizarea în domeniul mediului sunt alocate 52 de milioane de euro”. „În cadrul PNRR, se prevede digitalizarea a 32 de servicii publice din domeniul mediului, monitorizarea și colectarea datelor de mediu, dezvoltarea sistemului online de depunere a documentelor, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice. (…) Pentru Etapa a II-a, este prevăzută implementarea unei platforme pentru investigații și anchetare în ceea ce privește evenimentele de securitate”, se mai precizează în documentul citat.