Cercetarea, începută din 1994, a examinat modul în care evenimente, precum atacurile din 11 septembrie, criza financiară din 2008 și pandemia de Covid au remodelat trăsăturile pe care societatea le asociază cu o viață bine trăită.
Profesorul David Markowitz, autorul principal a studiului, spune că necrologurile constituie o sursă unică pentru înțelegerea modului în care societățile apreciază diferite tipuri de vieți și cum sunt exprimate valorile culturale prin aceste comemorări, scrie The Independent.
Cum se schimbă valorile
Cele mai surprinzătoare constatări au fost legate de pandemia de Covid. În timpul pandemiei, referirile la bunătate și grijă față de ceilalți au scăzut în necrologuri, deși comunitățile făceau sacrificii extraordinare pentru binele colectiv. În schimb, mențiunile despre tradiție, adesea legate de religie, au crescut.
Cercetătorii au clasificat valorile folosind 10 principii universale, definite de psihologul Shalom H. Schwartz. Tradiția a apărut în 80% din necrologuri, fiind cea mai frecvent lăudată, urmată de bunătate cu 76%.
După 11 septembrie, necrologurile victimelor din New York conțineau mai multe referiri la bunătate decât cele din afara statului, iar mențiunile despre securitate au scăzut. După criza financiară din 2008, referirile la realizări au scăzut, iar un an mai târziu a crescut hedonismul.
„Aceste descoperiri sugerează că evenimentele traumatice afectează nu numai modul în care oamenii reacționează în acel moment, ci și modul în care ulterior dau sens semnificației și amintirilor. Acest impact poate arăta diferit în funcție de locul în care oamenii trăiesc și mor”, a explicat prof. Markowitz
Studiul a identificat și diferențe de gen și vârstă: bărbații sunt mai des amintiți pentru putere și realizări, femeile pentru bunătate și bucuria de a trăi.
Necrologurile persoanelor în vârstă pun accent pe tradiție și conformitate, spre deosebire de cele ale tinerilor.