Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că ultimele evoluții politice au schimbat radical percepția agențiilor de rating asupra României. Dacă în urmă cu doar câteva săptămâni situația era privită ca o criză politică temporară, incertitudinea s-a accentuat, iar scenariul unei retrogradări a devenit considerabil mai probabil.
Criza politică a schimbat percepția agențiilor de rating
În analiza sa, Adrian Negrescu arată că decizia Fitch este mult mai greu de anticipat decât în urmă cu o lună, în condițiile în care blocajul politic și lipsa unei direcții clare privind guvernarea au ridicat numeroase semne de întrebare în rândul investitorilor.
„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”, afirmă analistul Adrian Negrescu.
Acesta explică faptul că, inițial, experții internaționali au considerat că tensiunile politice de la București reprezintă un episod de scurtă durată.
„Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, explică analistul Adrian Negrescu.
Deficitul bugetar s-a îmbunătățit, dar investitorii privesc spre viitor
Deși execuția bugetară din primul semestru indică o reducere semnificativă a deficitului, specialiștii consideră că această evoluție nu este suficientă pentru a elimina îngrijorările privind finanțele publice.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus la aproximativ 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu aproape 70 de miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Adrian Negrescu atrage însă atenția că agențiile de rating analizează în primul rând sustenabilitatea acestor rezultate.
„Deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului”, subliniază analistul Adrian Negrescu.
Economistul amintește că România a funcționat o perioadă fără buget aprobat, în timp ce inflația mai ridicată și reducerea unor investiții finanțate din surse interne au contribuit la diminuarea temporară a deficitului, fără a rezolva problemele structurale ale economiei.
Datoria publică și legea salarizării, principalele motive de îngrijorare
Pe lângă deficit, evoluția datoriei publice reprezintă unul dintre cele mai importante criterii analizate de Fitch, Moody's și S&P.
Potrivit lui Adrian Negrescu, estimările actuale ale Comisiei Europene indică un nivel al datoriei publice peste cel prevăzut în planul fiscal convenit cu Bruxelles-ul, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea finanțelor statului în următorii ani.
În același timp, proiectul noii legi unitare a salarizării este privit cu atenție de agențiile de rating.
„Dacă este adoptată în forma discutată în mass-media, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creștere trebuie finanțată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating”, avertizează analistul Adrian Negrescu.
Acesta adaugă că eventualele concesii suplimentare făcute în urma negocierilor cu sindicatele ar putea amplifica și mai mult presiunea asupra bugetului de stat.
Reducerea taxelor fără acoperire bugetară ar putea afecta încrederea investitorilor
Un alt element urmărit de marile agenții de rating îl reprezintă promisiunile privind reducerea fiscalității.
În opinia analistului, măsurile de diminuare a taxelor, în lipsa unor calcule privind impactul asupra bugetului, pot alimenta percepția că România se îndepărtează de obiectivele asumate privind consolidarea fiscală.
„Fitch, Moody’s și S&P privesc cu «atenție și îngrijorare» la acest potențial derapaj financiar, la fel cum percep și discuțiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus și tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată compenseze eventualele pierderi financiare ale statului, reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară”, afirmă analistul Adrian Negrescu.
Ce decizie poate lua Fitch și care sunt consecințele
Potrivit analizei, Fitch are mai multe variante pe masă: menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, plasarea României pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă sau retrogradarea însoțită de perspectivă negativă.
Negrescu consideră că agenția ar putea amâna o decizie severă dacă va aprecia pozitiv reducerea deficitului în primul semestru și stabilitatea piețelor financiare.
Cu toate acestea, avertizează că orice modificare negativă a ratingului ar transmite un semnal puternic investitorilor internaționali.
„Altfel spus, o eventuală decizie de retrogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S&P sau Moody’s să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic”, spune analistul Adrian Negrescu.
Mesajul Fitch ar putea conta mai mult decât ratingul
Analistul subliniază că investitorii vor urmări nu doar calificativul final acordat României, ci și explicațiile care vor însoți decizia.
„Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale”, concluzionează analistul Adrian Negrescu.
Citește pe Antena3.ro
