Specialiștii de la Universitatea Stony Brook, SUA, au găsitt momentul de la care celulele creierului încep să arate primele semne de îmbătrânire. Pentru a determina vârsta exactă, aceștia au analizat radiografiile cerebrale a peste 19.300 de oameni, potrivit Science Alert, citat de useit.ro.
Vârsta de la care creierul începe să îmbătrânească
Potrivit rezultatelor, declinul cognitiv începe, în medie, în jurul vârstei de 44 de ani. Apoi, după ce trecem de 67 de ani, declinul cognitiv are loc înr-un ritm mai rapid. Când ajungem la 90 de ani, declinul se menține constant.
„Înțelegerea momentului și modului în care îmbătrânirea creierului este accelerată ne oferă puncte strategice pentru intervenție. Am identificat o fereastră importantă la vârsta mijlocie, în care creierul începe să prezinte un acces limitat la energie, dar înainte să aibă loc declinul ireversibil. Adică momentul în care se „îndoaie”, nu se „rupe” spuneLilianne Mujica-Parodi, expertă care a participat la studiu.
Experții au descoperit și facorul principal în acest declin, rezistența neuronală la insulină. Rezultatele sugerează că, pe măsură ce creierul îmbătrânește, insulina are un efect redus asupra neuronilor, ceea ce înseamnă că mai puțină glucoză este folosită pentru energie. Astfel că modul în care funcționează creierul e afectat.
Ce determină declinul cognitiv
Potrivit rezultatelor studiului, metabolismul afectează îmbătrânirea creierului. Această teorie este susținută și de o analiză genetică realizată de experți. Activitatea legată de proteina GLUT14, care absoarbe glucoza, și proteina APOE, care transportă grăsimea, a fost corelată cu primele semne de declin cognitiv
Experții au concluzionat că înlocuirea și repararea surselor de energie pentru neuroni poate încetini îmbătrânirea creierului. Ar putea astfel să ofere o nouă opțiune de tratament pentru afecțiuni precum Alzheimer. Proteina APOE ar avea un rol important în dezvoltarea acestei boli.
„În timpul vârstei de mijloc, neuronii sunt stresați din punct de vedere metabolic din cauza unui nivel insuficient de energie,” a continuat Mujica-Parodi. „Nu le e ușor, dar sunt în continuare viabili.”
„Ca urmare, oferirea unei surse de energie alternativă în cadrul acestei ferestre critice poate reda funcționarea lor. Dar, în stadiile următoare, foametea prin care au trecut neuronii atât de mult timp a dus deja la o cascadă de alte efecte fiziologice și intervențiile devin mai puțin eficiente,” a spus aceasta.
Experții au testat această ipoteză pe 101 de persoane care au primit suplimente de cetone, ceea ce a dus la o sensibilitate mai mare la insulină la nivelul celulelor creierului iar degradarea a fost suprimată, notează useit.ro.