Situația actuală, în care avem aproape un număr egal de pensionari și de angajați, se înrăutățește, după ce din ce în ce mai mulți preferă să se retragă la pensie anticipată. Datele Casei Naționale de Pensii arată că unul din doi români iese la pensie înainte de limita de vârstă. Această situația va duce, în urând, la un număr mai mare de pensionari decât persoane active pe piața forței de muncă, iar bugetul de pensii va fi grav afectat, după ce deja este suplimentat, anual, în ultimii 15 ani, deoarece nu acoperă suma necesară. În acest context se dezbate și eliminarea tuturor pensiilor speciale, prin modificare legislativă, însă lucrurile au degenerat, pentru că în această categorie au fost aamestecate, din nou, pensiile militare.
O cercetare făcută de site-ul Economedia arată că „aproape jumătate din românii care au ieșit la pensie anul trecut nu au așteptat să împlinească vârsta standard de pensionare”, iar vârsta reală la care ies la pensie femeile din țara noastră ar fi de 59 de ani și 2 luni, „iar în cazul bărbaților este de 60 de ani și 9 luni, cu 4 ani, respectiv cu 5 ani mai devreme decât vârstele standard de pensionare”. Specialiștii explică, totuși, că nu se poate calcula astfel scăderea vârstei medii de pensionare, fără a ține cont și de alți indicatori, însă este foarte adevărat că ne putem aștepta la o creștere alarmantă a pensionărilor anticipate și parțial anticipate, în continuare. „Pensionările anticipate nu au cum să dimimueze atât de mult pensia standard, pentru că sunt circa 100.000 de pensii anticipate și tot atâtea anticipate parțial, cauza este determinată de reducerile de vrstă, din mai multe motive. Revoluționarii, de exemplu, beneficiază de o reducere cu cinci ani a limitei de vârstă. Apoi toate grupele de muncă au reducere d evârstă, în funcție de numărul anilor lucrați în fiecare grupă. Dacă includem și pensia de invaliditate, media poate ajunge sub 59 de ani. În România sunt foarte mulți care au intrat în grupe de muncă. Se adaugă și persoanele cu dizabilități, care au, de asemenea, alt regim”, a declarat, pentru Jurnalul, Doina Pârcălabu, fosta directoare a Casei Naționale de Pensii.
Ieșirea din câmpul muncii înainte de termen
Pentru pensionarea anticipată sau anticipată parțial este nevoie stagiu complet de cotizare, care pentru bărbați de 35 de ani de muncă, iar pentru femei se apropie de 32 de ani și nu este încă fix. Vârsta standard pentru pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 61 de ani pentru femei, fiind în creștere și urmând să ajungă la 63 de ani, până în 2030. „Pensia anticipată este prevăzută peste tot în lume, pentru că sunt persoane care au lucrat mulți ani și și-au erodat capacitatea de muncă înainte de vârsta standard. Dacă cineva a acumulat un număr suficient de ani de contribuție și se simte o obisit, preferă să se pensioneze înainte de împlinirea vârstei standard. Un bărbat care are 35 plus opt ani de muncă, dacă a-nceput să lucreze la 16 ani, se poate pensiona anticipat la vârsta de 59 de ani, după 43 de ani de muncă. Este oricum foarte apropiată de 65, vârsta standard. Dacă are doar 35 de ani de muncă, poate cere pensionare anticipată parțial. Oricum, nu se poate solicita pensionarea anticipată sau parțial anticipată decât cu cel puțin cinci ani înainte de vârsta standard”, mai explică Doina Pârcălabu. Astfel, situația actuală de criză economică deja declanșată, care dă semne că se va agrava, în următorii ani, îi determină pe mulți români să profite dd eprevederile legale, pentru a putea evita ajungerea în șomaj. Persoanele care au vârsta peste 55 de ani se înscriu oricum în grupa cea mai vulnerabilă, care este foarte greu de reinserat pe piața muncii.
Oamenii preferă să se pensioneze anticipat fie pentru că se simt obosiți, fie pentru că riscă să-și piardă locul de muncă și au șanse minime să fie inserați din nou pe piața muncii.
Doina Pârcălabu
Din datele CNPP reiese că 251.273 de români s-au pensionat anul trecut, dintre care doar jumătate au ieșit la limită de vârstă. (151.380, dintre care 86.300 bărbați și 65.080 femei. Au beneficiat de reducerile corespunzătoare grupelor de vârstă 43.370 de bărbați și 15.371 femei. De pensie anticipată au beneficiat 2.295 de bărbați și 3.839 femei, iar de pensie anticipată parțială, 16.146 bărbați și 16.178 femei.
Euroatlantismul nu se ia în calcul, la tăierea pensiilor
Confuzia între pensiile speciale și cele militare continuă, iar cei peste 150.000 de rezerviști ar putea fi o sursă bună de bani la bugetul statului, dacă li s-ar tăia veniturile. Deputatul Dumitru Coarnă, fost lider al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, a declarat, pentru Jurnalul, că din surse guvernamentale a aflat de încercarea de modificare a legislației, astfel încât să se recalculeze toate pensiile polițiștilor, militarilor și ale lucrătorilor din penitenciare, pe criteriul contributivității.
Ceea ce nu se înțelege din acest scandal care durează de zece ani este faptul că polițiștii și militarii nu au contribuit în același sistem cu civilii, iar o aplicare retroactivă a unei astfel de legi ar fi un abuz foarte grav. „Am aflat, pe surse, că se pregătește o ordonanță de urgență sau o inițiativă legislativă pentru a recalcula toate pensiile militare în sistemul de contributivitate. Există mai multe abordări, în contextul în care se dorește recalcularea întregului sistem de pensii. Guvernul ar trebui să țină cont de faptul că polițiștii și militarii, în tot sistemul euroatlantic sunt beneficiarii unor pensii de serviciu, nu pe contributivitate, dintr-un motiv foarte clar: regimul dur al interdicțiilor și incombatitivităților. Dacă privim din punct de vedere financiar, suntem cei mai mulți, cu 150.000 de pensii în plată”, a explicat, pentru Jurnalul, Dumitru Coarnă.
Legea s-ar putea aplica retroactiv
Un artificiu pe care l-ar putea face Guvernul ar fi OUG, pentru a recalcula, retroactiv, inclusiv pensiile militare aflate în plată, pentru că ordonanțele de urgență se aplică până la votul legii în Parlament. Astfel s-ar putea duce sume mari la bugetul de stat, până când, eventual, Parlamentul ar vota legea în altă formă. Mai mult, doar Avocatul Poporului ar putea ataca acest OUG la Curtea Constituțională, dar tocmai se pregătește schimbarea cu unul al actualului Guvern, care ar putea susține ordonanțele Executivului care-l va numi. În acest fel s-ar putea bloca și posibilitatea de apărare a pensionarilor din Poliție, Jandarmerie, Armată, ANP, SRI, SIE, SPP, etc., deși ar fi o lege care încalcă principiul de drept al imposibilității aplicării retroactive.