În prezent, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială utilizează date externe pentru verificarea eligibilității beneficiarilor în baza protocoalelor încheiate cu ANAF, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Casa Națională de Pensii Publice, Ministerul Educației, Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Autoritatea Navală Română, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și Inspecția Muncii. Schimbul de date nu este digitalizat, pe baza schimburilor de fișiere, ceea ce face ca sistemul de verificare să fie unul greoi și ineficient.
Proiect de 255 de milioane de lei
Cu ajutorul fondurilor nerambursabile din PNRR, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a pregătit un proiect pentru introducerea digitalizării în domeniul protecției sociale. Implementarea „Sistemului Național Integrat de Asistență Socială - SNIAS” presupune realizarea unui sistem informatic, necesar pentru corelarea și managementul optim al tuturor informațiilor din domeniile de activitate specifice Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială astfel încât interacțiunea cetățeanului, atât cu Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, cât și cu instituțiile aflate în subordinea Agenției să se poată realiza în mediul on-line printr-un singur punct de contact, fără deplasare la ghișeu. Valoarea investiției este estimată la circa 255 de milioane de lei cu TVA, urmând ca proiectul să fie finalizat în trei ani.
Sistemul Național Integrat de Asistență Socială va elimina posibilitatea efectuării de plăți necuvenite, care ar produce consecințe ulterioare, respectiv obligația restituirii sumelor încasate de beneficiari, prin utilizarea serviciilor de tip API, instrumente de digitalizare și prelucrare a datelor în timp real, asigurând în același timp securitatea datelor și respectarea prevederilor legislative privind protecția datelor cu caracter personal.
Cum arată harta ajutoarelor sociale
Potrivit ultimelor date publicate de către Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială, la nivelul lunii iulie numărul beneficiarilor de VMI a fost de 160.983, iar suma totală plătită s-a ridicat la 48.313.487 lei. Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Dolj (10.210), Bacău (9.199) și Teleorman (7.664), iar cei mai puţini în Bucureşti (249), Ilfov (850) şi Timiş (1.346). Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (396,36 lei), Braşov (364,74 lei) şi Covasna (361,66 lei). Tot la nivelul lunii iulie, statistica arată că au beneficiat de alocația familială pentru copii 124.311 de persoane, iar suma plătită s-a ridicat la 25.925.527, în creștere față de luna iunie. Cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat în județele Bacău (7.560), Suceava (7.030) și Iași (6.657), în timp ce la polul opus s-au aflat Bucureștiul (201), Ilfov (648) și Timiș (843). Alocația pentru susținerea familiei este calculată în funcție de indicatorul social de referință (ISR), de venitul net mediu lunar pe membru de familie și de numărul membrilor familiei. ISR este stabilit periodic de către guvern și el a crescut la 598 lei de la 1 martie 2023. În familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, acordarea ajutorului este condiţionată de frecventarea neîntreruptă a cursurilor. Eventualele absenţe nemotivate, întreruperi sau repetări de an şcolar vor duce la scăderea cuantumului ajutorului.
VMI, o istorie presărată cu amânări
Introducerea Venitul minim de incluziune era oficializată de Guvern în 2016, dar de atunci s-a tot amânat introducerea lui. Legea 196/2016 privind Venitul minim de incluziune a fost publicată în Monitorul Oficial în noiembrie 2016 și era programată inițial să intre în vigoare la 1 aprilie 2018. Termenul de aplicare a fost amânat succesiv, fiind împins pentru data de 1 aprilie 2022. Nici acest termen nu a fost respectat, iar în decembrie 2021 Executivul decidea o nouă amânare, de data aceasta până în septembrie 2023, potrivit unei ordonanțe. După o nouă ratare, el a fost decalat pentru 1 ianuarie 2024. De această dată însă, termenul ar trebui respectat pentru că este jalon în PNRR.
Ce înseamnă noua formă de protecție socială
Venitul minim de incluziune va reprezenta un sprijin financiar acordat de stat familiilor şi persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minimal. Totodată, acesta va ajuta la prevenirea sărăciei în rândul copiilor şi la stimularea participării lor în sistemul de educaţie.
Conform Legii 196/2016, autorităţile vor reuni venitul minim garantat și alocaţia pentru susţinerea familiei într-un singur ajutor care se va numi venitul minim de incluziune. El va putea fi însă completat cu ajutoare complementare în bani sau în natură, în funcţie de nevoile beneficiarilor. Astfel, cei care vor primi VMI ar mai putea beneficia de plata contribuţiei la sănătate (strict pentru ajutorul de incluziune), plata asigurării obligatorii a locuinţei sau ajutoare pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară (incendii, accidente, boli grave etc). În plus, noul sistem va reduce costurile administrative și ale beneficiarilor, efectuându-se o singură plată lunară.
Românii, cei mai săraci din Uniunea Europeană
Români sunt cetățenii cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%). Potrivit biroului european de statistică, anul trecut 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confruntă cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi socială severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Eurostat precizează că cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, când 95,4 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.
Mulți români refuză să muncească
Sectorul privat se confruntă cu un mare deficit de personal, pentru că mulți români refuză să muncească. Preferă traiul din ajutoare sociale și eventual munca cu ziua, la negru. Sărăcia nu-i deranjează absolut deloc și în foarte multe familii s-a ajuns la a doua generație de asistați social. Mulți dintre tineri au abandonat de timpuriu școala și refuză să se întoarcă acolo sau să urmeze cursuri de calificare, deși există programe speciale concepute pentru ei. Acest gen comportament este extrem de răspândit, în special, în mediul rural. Anchetele sociale se fac mai mult de formă, pentru că primarii au mereu grijă să nu-și îndepărteze cel mai fidel electorat, cel ținut aproape cu ajutoare sociale. Potrivit unui studiu prezentat în luna iulie de firma de consultanță Pwc pentru Camera de Comerţ Româno-Americană (AmCham) reiese că în următorii trei ani în țara noastră vor fi 500.000 de locuri de muncă neocupate, în condiţiile în care şomajul nu a dispărut şi în care avem un număr consistent de asistaţi social. Astfel, în anul 2023 deficitul minim de forţă de muncă este de 164.000 de persoane, în 2024 va ajunge la 185.000 de persoane, în 2025 la 208.000 persoane, pentru ca în 2026 să atingă pragul de 224.000 persoane.