Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului agent KGB, Aleksander Litvinenko, trecut de Moscova pe lista neagră a trădătorilor. Fostul spion rus a avut parte de o moarte agonizantă, fiind otrăvit cu o substanță radioactivă rară și extrem de toxică, la Londra, în noiembrie 2006, la o lună după ce primise cetățenia britanică. Prin decizia CEDO, Rusia este condamnată să-i plătească văduvei lui Litvinenko daune morale de 100.000 de euro. De cealaltă parte, Kremlinul nu recunoaște nimic și contestă vehement decizia CEDO.
Asasinarea lui Litvinenko, fost membru al KGB și apoi al FSB -serviciul secret al Rusiei -, i-a avut autori pe doi agenți care au acționat la comanda statului rus, ce fuseseră identificați de către britanici încă din 2016, se arată într-un comunicat, dat publicității, ieri, de CEDO. „Operațiunea complexă pusă la cale, care a implicat procurarea unei otrăvi mortale rare, aranjamentele de călătorie ale celor doi și încercările repetate și susținute de a administra otrava, indică faptul că domnul Litvinenko a fost ținta acestei operațiuni”, precizează CEDO, în comunicatul citat de „France 24”. „Există o puternică prezumţie că asasinatul a fost comis de domnii Lugovoi și Kovtun”, adaugă documentul, referindu-se la cei doi agenți indicați de autoritățile britanice drept autori ai crimei, într-un raport întocmit în 2016. Moscova a refuzat constant să-i extrădeze pe cei doi și, mai mult, Andrei Lugovoi este în prezent membru al Parlamentului rus. Curtea europeană mai menționează că Moscova nu a furnizat o explicaţie alternativă „satisfăcătoare şi convingătoare”, „nici nu a respins concluziile anchetei publice britanice”. În plus, judecătorii CEDO arată că autorităţile ruse „nu au desfăşurat o anchetă internă efectivă”, care să permită identificarea şi judecarea persoanelor „responsabile de asasinat”. Prin urmare, Curtea consideră Rusia vinovată de încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la viaţă, şi a articolului 38, care obligă statele semnatare să furnizeze CEDO toate probele necesare pentru judecarea unui dosar. Prin această decizie, Rusia este condamnată să achite văduvei lui Litvinenko 100.000 de euro, daune morale și 22.500 de euro, cheltuieli de judecată, sumă deosebit de mare în raport cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg.
Ancheta britanică, decisivă
Sesizată de văduva lui Litvinenko, Marina, CEDO se bazează în principal pe conţinutul anchetei publice britanice, care a concluzionat, în 2016, că preşedintele rus, Vladimir Putin, „a aprobat probabil” uciderea fostului spion rus. Mai mult, pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a dat ordin să fie lichidat. „Asasinarea domnului Litvinenko este imputabilă Rusiei”, trage de altfel concluzia Curtea de la Strasbourg, confirmând acuzațiile guvernului de la Londra, ale cărui relații cu Moscova s-au deteriorat considerabil în ultimii cinci ani, în urma acestui incident. Deși i-a indicat pe foștii agenți ruși, Andrei Lugovoi și Dimitri Kovtun, drept autorii asasinatului comis în cadrul unei operațiuni regizate cel mai probabil de FSB, succesorul KGB, Marea Britanie nu a reușit să deschidă o procedură penală contra celor doi, care nu au fost extrădați de Moscova.
Trădător în fața Moscovei
Specializați în crima organizată. Litvinenko și alți câțiva ofițeri ai FSB și-au acuzat superiorii în mod public, în noiembrie 1998, pentru ordinul de asasinare a unui important om de afaceri. Litvinenko a fost arestat, în martie 1999, fiind acuzat că și-a depășit atribuțiile. A fost achitat, în noiembrie 1999 și arestat apoi din nou, după care acuzațiile au fost retrase, în 2000. El s-a refugiat apoi cu familia la Londra, unde a primit azil politic. În Regatul Unit, a lucrat ca jurnalist, scriitor și consultant pentru serviciile secrete britanice. Tot aici, Litvinenko a scris două cărți, în care a acuzat serviciile secrete ruse de amplasarea unor bombe în apartamente, operațiune soldată cu moartea a peste 200 de persoane, în 1999, precum și de alte acte de terorism. De asemenea, el l-a acuzat pe Putin că a ordonat asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaya. Pe 1 noiembrie 2006, Litvinenko s-a îmbolnăvit subit și a murit după trei săptămâni, pe patul de spital. Cauza decesului a fost otrăvirea cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică. Cu o lună înaintea asasinării sale, Litvinenko primise cetățenia britanică.
Proteste de la Kremlin
Prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dimitri Peskov, Kremlinul a anunţat ieri că nu recunoaşte decizia „nefondată”, prin care CEDO a stabilit că Rusia este responsabilă de asasinarea lui Litvinenko. „CEDO nu are nici autoritatea şi nici capacitatea tehnologică de a deţine informaţii despre acest subiect. Încă nu există rezultate ale acestei anchete, aşadar a lansa astfel de acuzaţii este cel puţin nefondat. Nu suntem pregătiţi să recunoaştem o astfel de decizie”, a spus Peskov. La rândul său, Andrei Lugovoi, unul dintre cei doi presupuși autori ai asasinatului și actual membru al Parlamentului rus, a declarat pentru Reuters că decizia CEDO „este motivată politic”.
Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că ar fi ordonat asasinarea sa.