După încetarea stării de urgenţă, mulţi s-au repezit, cu căţel, cu purcel, în pădurile şi pe pajiştile din preajma localităţii de domiciliu, pentru picnic şi relaxare la iarbă verde. Atenţie, însă, fiindcă sezonul căpuşelor e la apogeu: parazitul poate transmite boli grave la oameni şi la animale.
Căpuşele sunt artropode parazite, arată reprezentanţii Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu. „Sunt specii hematofage: cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc (...) şi se prind ferm de pielea animalului sau a omului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge, timp în care masa lor corporală creşte semnificativ”, afirmă dr. Penţea Ioan Viorel, secretar al colegiului sus-menţionat.
Pericolul din iarbă
Ciclul biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de trei gazde pe care artropodul se dezvoltă, consumându-le sângele. O femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml sânge. Căpuşele endofile (de adăpost) sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, şi parazitează animalele aflate în repaus. Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a-şi găsi gazdele. La animalele de companie, se localizează preponderent în zona capului şi a gâtului.
Vector de boli
La om, căpuşa-parazit provoacă diferite afecţiuni ale pielii, iar rănile pe care le cauzează sunt porţi de intrare pentru infecţii secundare. Pot să transmită boli grave: boala Lyme, bacterioze, leptospiroze. Specialiştii afirmă că e nevoie acţiuni specifice în această perioadă: campanii de informare, în zonele cu risc ridicat, efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement ş.a.m.d. Populaţia trebuie să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată când iese în natură, la picnic, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă în perioada caldă a anului.
În cazul unei înțepături, parazitul nu se rupe, ci se extrage cu o pensetă chiar la locul de inserţie pe piele, în caz contrar existând risc de infecţie. După îndepărtarea căpuşei, locul se dezinfectează cu iod.
Boala Lyme este produsă de bacteria Borrelia burgdorferi şi poate fi transmisă la om prin înțepătura unei căpuşe infectate.