Românii nu reuşesc să facă pasul de la sărăcie la un standard de viaţă confortabil nu numai pentru că au puţini bani, ci şi pentru că din puţinul pe care îl câştigă, pun „la puşculiţă” o parte infimă. Avem o rată a economisirii de aproape 15 ori mai mică în comparaţie cu Uniunea Europeană şi chiar Ungaria, vecina noastră din blocul estic. Piaţa investiţiilor se arată zgârcită în oportunităţi, iar acţiunile guvernanţilor, ca şi agenda dezbaterilor din spaţiul public, încurajează mai degrabă un comportament de risipă, afirmă specialiştii. Aceştia ne sfătuiesc să ne orientăm către dezvoltarea personală şi achiziţionarea de bunuri care să ne ridice performanţa în business.
Gospodăriile din România au o rată a economisirii de 0,78%, conform celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2018. Rata economisirii se calculează ca raport dintre economisirea brută (partea din venit care nu merge în consum) şi venitul brut. Procentul aferent ţării noastre este cel mai mic din Uniunea Europeană, care are o medie de 11,37%.
Locuitorii din celelalte state au învăţat lecţia capitalismului şi pun bani deoparte. Pentru comparaţie, Ungaria are o rată peste nivelul spaţiului comunitar, de 11,58%. Cehia a raportat de asemenea o cotă ridicată (10,91), în timp ce Polonia stă mai prost, cu 1,47%. Cele mai mari rate ale economisirii le regăsim în Luxemburg (21,41%), Germania (18,54%), Suedia (17,92%).
Mai strângători pe timp de criză
Cifrele diferă destul de substanţial de la an la an. Astfel, România a avut, paradoxal, cea mai ridicată economisire (5,5%) în anul de criză 2010, când populaţia a simţit nevoia să consume mai puţin şi să strângă bani, pentru a se proteja. La rândul ei, Bulgaria este singura ţară UE care a consemnat şi cote negative, timp de opt ani la rând, între 2008 şi 2015, cu un vârf de -9,21% în 2012. Practic, vecinii de la sud de Dunăre au trăit pe datorie, direcţionând în consum mai mulţi bani decât au câştigat. După acel interval de timp îndelungat, ei au revenit pe plus, atingând 4,86% în 2016.
Consumul, regele cheltuielilor
Datele oficiale arată că românii dirijează către consum o parte considerabilă din venituri. Cheltuielile suportate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale sau colective reprezintă 63,5% din Produsul Intern Brut (PIB). La acest capitol, ne întrec doar Grecia (68%), Cipru (65,2%), Portugalia (64,8%). Media UE este de 53,4%. Se situează sub medie Cehia (47,4%) şi Ungaria (48,7%). Ponderi ale consumului mai mici decât România au şi alte ţări din Est, precum Polonia (58,1%) sau Bulgaria (59,7%).
Deloc prieteni cu bancherii
Românii nu sunt deloc prieteni cu bancherii. Ţara noastră are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, cu o valoare de 26% din PIB în 2018, de trei ori mai mică decât media UE, care se ridică la 83%, conform unui studiu realizat de PwC România. Intermedierea financiară reprezintă ponderea creditului neguvernamental în PIB. Celelalte state foste comuniste se situează la cote superioare. Astfel, Cehia şi Polonia consemnează un nivel de 52%, Bulgaria de 51%, iar Ungaria de 33%.
Randamente neatractive
Dar nici băncile nu par interesate să îşi apropie clienţii. Dobânzile practicate în ţara noastră se arată neatractive, atât la depozite, cât şi la împrumuturile pentru achiziţionarea unei case, adică efectuarea unei investiţii personale. Creditele imobiliare şi ipotecare au în acest moment dobânzi medii de 9,2% în lei şi 7,5% în euro, conform datelor Conso.ro. În acelaşi timp, dobânzile la depozite nu trec de 4% în lei şi 1% în euro, deci nu reuşesc să protejeze economiile de inflaţie, dacă luăm în calcul şi comisioanele.
Ne aflăm într-un Ice Age, o epocă de gheaţă a investiţiilor, cu burse năucite şi un sistem bancar zgârcit. În acest timp, Guvernul îşi finanţează cheltuielile inepte.
Adrian Mitroi, profesor la ASE
Lehamite investiţională, de la Guvern până la cetăţean
Românii sunt mai preocupaţi de probleme care nu îi afectează în mod direct decât de aspectele care le-ar putea schimba viaţa, după cum arată subiectele discutate în spaţiul public. „Când deschidem televizorul, vedem că toată ţara vorbeşte despre deficite, infringement, malversaţiuni politice. Finanţele personale sunt la coada priorităţilor”, spune Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE. El arată că „pasul de la sărăcie la bogăţie” îl facem atunci când „randamentele, dobânzile investiţiilor noastre ne ajung pentru a acoperi cheltuielile curente”. Dar nimeni nu pare interesat să facă acest pas. „Sunt la mare preţ maşinile turboconsumatoare, hainele de firmă, în general comportamentele de risipă”, subliniază Mitroi. În opinia acestuia, domneşte „o lehamite investiţională, atât la nivel guvernamental, cât şi individual”, cetăţenii preluând, „prin mimetism”, această stare de la autorităţi. Într-un asemenea context, „banii tăi nu lucrează pentru tine”, iar cele mai bune investiţii sunt oportunităţile educaţionale şi de training. „Cumpără-ţi un laptop mai performant, învaţă mai mult”, este sfatul lui Adrian Mitroi.