Ucigaşul în masă Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în Norvegia, în 2011, s-a prezentat în faţa justiţiei marţi, în prima zi a procesului pe care l-a intentat statului privind condiţiile de detenţie, relatează AFP şi Reuters.
Tuns scurt, în costum de culoare închisă şi cămaşă albă, Breivik a intrat în sala de sport a închisorii Skien (sud), transformată special pentru acest proces, s-a întors după câteva momente spre presă şi a executat salutul nazist.
Extremistul de dreapta a apărut în public pentru prima dată de la procesul din 2012. În această perioadă, el a primit doar o vizită, pe mama lui, care a avut permisiunea de a intra în închisoare şi care l-a îmbrăţişat cu puţin timp înainte de a muri de cancer, în 2013.
Breivik, 37 de ani, va argumenta că izolarea lui în închisoarea din Skien încalcă o interdicţie privind 'tratamentul inuman şi degradant', potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. 'El doreşte să aibă contact cu alţi oameni', a declarat presei avocatul lui Breivik, Oeystein Storrvik, înainte de procesul din 15-18 martie.
Verdictul judecătorului - nu există nici un juriu în acest caz - va fi dat în săptămânile următoare. Breivik a ucis opt persoane cu o bombă la Oslo în iulie 2011 şi a împuşcat mortal alte 69 pe o insulă, în apropiere, multe dintre victime fiind adolescenţi. El execută pedeapsa maximă cu închisoarea din Norvegia, 21 de ani, care poate fi prelungită.
În închisoare are o celulă cu trei camere, un televizor şi un calculator, fără acces la internet. El are acces în curtea închisorii pentru mişcare şi se întâlneşte numai cu gărzile şi personalul medical, iar avocatul său vorbeşte cu el prin geam.
Autorităţile norvegiene menţionează că, într-un manifest despre convingerile sale antimusulmane, Breivik a scris că 'închisorile sunt considerate un loc ideal de recrutare în scopuri politice' şi că alţi deţinuţi l-ar putea ataca. Avocatul Storrvik a explicat că un semn al suferinţei lui Breivik este incapacitatea de a se concentra asupra studiilor universitare pe care le-a început prin corespondenţă, anul trecut.
Storrvik s-ar putea adresa CEDO în cazul unui eşec în faţa justiţiei norvegiene. În 2014, CEDO a sancţionat Turcia, de exemplu, pentru tratament inuman la adresa lui Abdullah Ocalan, fondator al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a fost ţinut în izolare timp de un deceniu până în 2009.
Prin comparaţie, Carlos Şacalul, renumitul terorist venezuelan condamnat la închisoare pe viaţă în Franţa, a pierdut procesul în care invoca tratament inuman, în 2005. Tribunalul a decis că a avut acces la familie şi avocaţi, deşi a fost separat de alţi deţinuţi. AGERPRES