Jurnalul.ro Ştiri Externe De neoprit: Viktor Orban își amenință adversarii cu închisoarea, invocând „ingerințe străine”

De neoprit: Viktor Orban își amenință adversarii cu închisoarea, invocând „ingerințe străine”

de Şerban Mihăilă    |   

​​​​​​​Premierul Ungariei, Viktor Orban, încearcă să obțină noi prerogative radicale pentru a pedepsi ceea ce el consideră a fi „ingerințe străine” în țara pe care o conduce autocratic de peste 13 ani. Cea mai recentă dintr-o serie de măsuri tot mai draconice adoptate de executivul său este înființarea unei agenții de protecție a suveranității, care îi va putea trimite după gratii pe toți adversarii liderului maghiar care nu pot fi controlați de puterea de la Budapesta.

Partidul de guvernământ Fidesz, al premierului Orban, a înaintat marţi seară, parlamentului ungar, un proiect de lege privind „protecţia suveranităţii naţionale”, cu scopul declarat de a apăra țara împotriva „ingerinţei politice nejustificate a unor persoane sau grupuri străine”.

Proiectul de lege vine pe fondul intensificării campaniei Fidesz înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna iunie, şi în contextul în care, în ultimii 13 ani, naţionalistul Orban s-a aflat într-un conflict permanent cu Uniunea Europeană, în privinţa respectării drepturilor democratice în Ungaria.

Trei ani la „zdup”, dacă superi puterea

Noua legislație ar urma să înfiinţeze o Agenție de protecție a suveranității, care va avea un sprijin bugetar și instituțional amplu, inclusiv din partea serviciilor de informații, pentru a identifica presupusele eforturi străine de a influența politica maghiară. Șeful agenției va fi ales de către prim-ministru. 

Proiectul de lege, care este aproape sigur că va fi aprobat, deoarece parlamentarii lui Orban dețin o majoritate covârșitoare în legislativ, va impune o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani pentru politicienii care acceptă fonduri străine în alegeri. De asemenea, noua legislație va permite autorităților să închidă grupurile civile care încalcă noile reglementări.

Altfel spus, finanțarea externă va fi interzisă pentru partidele sau grupurile care candidează la alegeri. 

„Dacă puterea politică ajunge în mâinile unor persoane sau organizaţii dependente de orice putere străină, suveranitatea Ungariei este afectată şi apare, de asemenea, un risc crescut pentru securitatea naţională”, se arată în proiectul de lege, citat de Reuters.

Într-o procedură considerată deja o simplă formalitate, parlamentarii vor trebui să dezbată proiectul înainte de aprobarea finală. Premierul Orban, care dispune de o majoritate de două treimi în parlament, a obţinut a patra sa victorie zdrobitoare pe scena politică de la Budapesta, în 2022.

Efecte perverse

Această legislație intensifică și consolidarea fără precedent a puterii lui Orban, care și-a extins influența asupra tuturor domeniilor vieții din Ungaria, de la politică, afaceri, justiție, până la educație și cultură.

Discipol fervent al fostului președinte american Donald Trump, Orban le-a declarat susținătorilor săi, săptămâna trecută, că ar fi nevoie de reguli mai stricte pentru a ține sub control ceea ce el a numit „hegemonia liberală”, pe care a acuzat-o pentru înfrângerea electorală usturătoare din 2002, în urma căreia a fost forțat să intre în opoziție, timp de opt ani.

„A trebuit să învățăm o lecție: nu va exista suveranitate, atât timp cât există hegemonie liberală!”, a tunat premierul, într-un discurs în care aproape că a echivalat suveranitatea cu propria sa guvernare. „Am fost la guvernare, dar nu la putere!”, a concluzionat el.

De la revenirea sa politică, Orban nu și-a asumat niciun risc, modificând Constituția în pofida obiecțiilor opoziției, numindu-și oamenii de încredere în instituții-cheie, anterior independente, revizuind regulile electorale și adunând resurse guvernamentale pentru alegeri și campanii politice. 

El a câștigat cu victorii zdrobitoare patru alegeri generale consecutive, despre care observatorii internaționali au concluzionat că au fost libere, dar nu și corecte.

Mai mult, Orban a creat ceea ce mulți consideră a fi cea mai puternică mașinărie de propagandă din Europa. Aceasta include un aparat mediatic public, aservit puterii, care dispune de peste 500 de canale de difuzare a mesajelor guvernamentale, prin intermediul presei scrise, al televiziunilor și al mass-media digitale. 

Deși oficialii partidului de guvernământ au afirmat anterior că așa-numitul proiect de lege privind suveranitatea ar urmări, de asemenea, să vizeze finanțarea străină a mass-media, proiectul de lege nu menționează în mod explicit acest lucru. 

O parte din numărul tot mai mic de instituții mass-media independente din Ungaria se bazează pe finanțarea din străinătate pentru a funcționa, în timp ce cabinetul lui Orban și companiile de stat direcționează fonduri imense către o presă proguvernamentală.

În acest context, efectul legislației s-ar putea dovedi înfricoșător. Grupurile civile și mulți dintre cei ce, deocamdată, nu sunt menționați în mod explicit în proiectul de lege anticipează că noua agenție însărcinată cu supravegherea influenței străine va interpreta în mod discreționar, în cadru tot mai extins, atribuțiile trasate de putere.

Ursula von der Leyen - noua țintă 

Măsurile autocratice ale lui Orban, precum și relațiile mai mult decât amicale ale acestuia cu liderii autoritari de la Moscova la Beijing au transformat Ungaria în oaia neagră a Europei. 

De asemenea, deciziile Budapestei au stârnit tensiuni între Ungaria și aliații săi occidentali din UE și NATO, în special după invazia Rusiei în Ucraina.

Anul trecut, UE a suspendat peste 30 de miliarde de dolari din finanțarea Ungariei, din cauza preocupărilor legate de statul de drept și de corupție, bani pe care Orban negociază să îi deblocheze după o recesiune prelungită și o criză bugetară apăsătoare.

Actualul proiect de lege, propus pentru prima dată în septembrie, a coincis cu lansarea unei campanii de defăimare a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu un sondaj cu tentă anti-UE despre politicile Uniunii, inclusiv finanţarea pentru Ucraina şi discuţiile privind aderarea acestei ţări la blocul comunitar european.

„Să nu dansăm pe muzica lor!” - este mesajul scris pe posterele stradale din Ungaria, în care Ursula von der Leyen apare împreună cu moştenitorul imperiului financiar al miliardarului liberal american de origine ungară, George Soros, pe care premierul radical îl acuză că finanţează opoziţia maghiară pentru a-l înlătura de la putere.

O campanie similară a fost derulată de Orban în 2019, când pe posterele stradale apărea preşedintele de atunci al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, alături de George Soros însuşi. Acele postere au fost retrase în urma protestelor Partidului Popular European (PPE), din care partidul lui Orban, Fidesz, făcea parte la vremea respectivă şi din care avea să se retragă doi ani mai târziu.

Concomitent, presa proguvernamentală ungară sugerează că Alexander Soros alimentează criticile internaţionale faţă de Legea ungară pentru Protejarea Copiilor, care interzice expunerea în şcoli a conţinuturilor de natură LGBT. 

De cealaltă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este „complet netulburată” de campania de defăimare din Ungaria, a afirmat, la începutul acestei săptămâni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Nu este prima şi probabil nici ultima, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt, vorbind despre campania lansată de Orban. Comisia Europeană nu va tolera însă antisemitismul, a mai spus reprezentantul Ursulei von der Leyen, referindu-se la faptul că tatăl lui Alexander Soros, George Soros, este supravieţuitor al Holocaustului.

Campanii contra UE

În paralel cu proiectul de lege pentru crearea agenției de protecție a suveranității și campania contra liderei Comisiei Europene, guvernul de la Budapesta a lansat o nouă consultare naţională menită să „apere suveranitatea” Ungariei în faţa unor decizii şi politici promovate de oficialitățile de la Bruxelles, cum ar fi cotele obligatorii de migranţi şi susţinerea financiară şi militară a Ucrainei.

Orban a mai recurs la astfel de consultări, lipsite de valoare legală, dar despre care el susține că are nevoie pentru a putea „rezista” în lupta cu Bruxelles-ul. 

UE are deja o listă lungă de reproșuri la adresa premierului maghiar. Este vorba despre încălcarea statului de drept, prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE asupra dreptului naţional. 

Din cauza tuturor acestor acuzații, Comisia Europeană a blocat accesul Ungariei la fondurile de coeziune şi la cele din planul european de relansare postpandemie.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri