Aflat în ultimii ani într-un război deschis cu liderii de la Bruxelles și cu influentul miliardar american de origine maghiară George Soros, premierul ungar, Viktor Orban, nu cedează presiunilor venite din partea blocului comunitar european. În pofida avertismentelor UE, ieri a intrat în vigoare o lege care interzice răspândirea în școlile din Ungaria a materialelor ce promovează pornografia, homosexualitatea, schimbarea de sex sau devierea de la identitatea de gen. Comisia de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională, avertizează că legea riscă să provoace „discriminări” contra comunității LGBT, formată din lesbiene, persoane gay, bisexuale sau transgender.
Noua lege interzice difuzarea de conținut legat de homosexualitate sau schimbare de sex în rândul persoanelor cu vârste sub 18 ani, prin intermediul programelor de educație sexuală, al filmelor sau al reclamelor. Mai exact, legea prevede că „pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani”. Deși guvernul de la Budapesta susține că măsura a fost adoptată pentru a proteja copiii, criticii săi tună la unison că această legislație leagă homosexualitatea de pedofilie. Liderii UE au sărit imediat, dând de pământ cu noul act legislativ al guvernului ungar, etichetat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept „o rușine”. De altfel, încă din timpul summitul european din 24 iunie, Viktor Orban a fost luat la țintă de criticile și amenințările implicite ale unor lideri vest-europeni faţă de noua măsură, pe care ei o consideră contrară valorilor europene. În timp ce premierul olandez, Mark Rutte, a afirmat că, după ce a adoptat o asemenea lege, Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a susţinut că trebuie dusă „o bătălie culturală, o luptă a civilizaţiilor” împotriva unor state membre ale UE din Est, unde au fost adoptate legi anti-LGBT.
Intră în scenă Comisia de la Veneția
Ultimul avertisment a venit însă din partea Comisiei de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională, ale cărei evaluări cântăresc greu în deciziile ramurii executive a UE, atunci când se pune problema adoptării unor măsuri împotriva uneia dintre țările membre din blocul comunitar, din cauza unor presupuse derapaje democratice. Într-o opinie publicată marți, cu numai o zi înaintea intrării în vigoare a noii legislații, Comisia de la Veneția s-a pronunțat asupra întregii reforme constituționale adoptate de Ungaria, încă din decembrie, anul trecut, care conține dispoziții în privința căsătoriei și familiei, orientării sexuale, identități de gen și educației copiilor. Între prevederile reformei inițiate de Orban figurează faptul că familia este doar uniunea dintre un bărbat și o femeie, excluzând astfel din start persoanele LGBT. De asemenea, noul cadru legislativ ungar prevede că numai cuplurile căsătorite pot adopta copii, cu posibilitatea ca, prin excepţie, adopţii să poată fi făcute şi de persoanele singure, cu condiţia unei aprobări punctuale, din partea ministrului pentru Afaceri Familiale. Generic, membrii Comisiei de la Veneția au scris că această revizuire a Constituției „nu trebuie folosită drept prilej pentru derogări de la legile existente în materie de protecția persoanelor care nu sunt heterosexuale sau pentru a modifica aceste legi în defavoarea lor”. Ei văd în revizuirea Constituției apariția „unei posibile discriminări” în noul cadru legal din Ungaria, care permite adopţiile numai în cazul cuplurilor heterosexuale căsătorite şi nu recunoaşte identitatea persoanelor transgender. Comisia de la Veneţia recomandă Budapestei „să stabilească criterii clare, care să limiteze noua putere discreţionară a ministrului pentru Afaceri Familiale” şi să garanteze principiul nediscriminării, adică să nu limiteze adopţiile pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen. Aceeaşi comisie mai susţine că imposibilitatea, din punct de vedere constituţional, de a recunoaşte legal genul persoanelor transsexuale sau intersexuale „este incompatibilă cu standardele internaţionale privind drepturile omului” şi generează o discriminare din motive de orientare sexuală şi identitate de gen. Comisia mai cere guvernului ungar o derogare de la amendamentul care prevede că „Ungaria va proteja dreptul copiilor la o identitate proprie, corespunzătoare sexului din naştere” şi să le garanteze în acest sens persoanelor transgender dreptul la noua lor identitate de gen, diferită de cea de la naştere. Comisia admite însă că decizia privind definirea căsătoriei ca fiind numai uniunea între un bărbat şi o femeie, inclusă în această reformă constituţională, „revine statului ungar şi legislatorului său”.
Cu tunurile pe Orban
În timp ce Comisia de la Veneția a pregătit terenul pentru pedepsirea executivului de la Budapesta, numeroși membri ai Parlamentului European i-au cerut Ursulei von der Leyen să suspende fondurile UE pentru Ungaria, în efortul de a-l forța pe Orban să răspundă îngrijorărilor blocului comunitar pe tema politizării Justiției și a corupției din țară, anunță „The Guardian”. Europarlamentarii i-au solicitat președintelui Comisiei Europene să utilizeze noua legislație UE pentru a îngheța plățile pentru Ungaria, pe motiv de „încălcări grave ale statului de drept”. Deocamdată, Comisia Europeană a suspendat aprobarea planului de redresare al Ungariei, anunța, încă de ieri dimineață, liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloș. Astăzi, potrivit „The Guardian”, Parlamentul European ar urma să dea o rezoluție de condamnare a legii care interzice conținut LGBT în materialele educaționale. Pe baza rezoluției, Comisia Europeană ar urma să lanseze rapid o procedură legală contra Ungariei, pe motiv de „discriminare” contra comunității LGBT. Încă dinainte ca Parlamentul Ungariei să adopte controversata lege, statele membre ale UE erau îngrijorate de modul în care Budapesta cheltuiește fondurile europene. Semnalele de alarmă au fost trase la Bruxelles atunci când ginerele lui Orban a primit un contract pentru semafoare, iar satul natal al premierului s-a ales cu un tren de epocă. Europarlamentarii își bazează acuzațiile pe un raport întocmit de trei academicieni, care concluzionează că „încălcările grave ale statului de drept” oferă executivului UE dreptul legal de a suspenda plățile către Ungaria, pentru a-i proteja pe contribuabilii europeni. În 2018, Ungaria a primit 6,8 miliarde de euro din partea UE, echivalentul a aproape cinci procente din economia sa. Guvernul de la Budapesta a mai cerut acum 7,2 miliarde de euro, din fondul UE de redresare post-pandemie.
Riposta Budapestei
Comisia de la Veneţia „s-a alăturat seriei de atacuri internaţionale împotriva Ungariei” şi „recită propaganda Stângii şi a lui George Soros”, a reacţionat secretarul de stat ungar Zoltan Kovacs, citat de MTI, după publicarea opiniei organului consultativ al Consiliului Europei. La rândul ei, ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, a declarat că „remarcile crude, antidemocratice” făcute de liderii unor state membre ale UE împotriva acestei legi „au depășit linia roşie”.
Comisia Europeană a suspendat aprobarea planului de redresare al Ungariei și pregătește guvernului Orban noi sancțiuni.