România are, în prezent, peste 800.000 de pacienți „declarați vindecați” de COVID-19 și ar fi avut, cu siguranță, mult mai mulți, dacă ar fi testat miile de bolnavi care s-au testat și tratat, fiecare cum a putut, acasă. Este vorba, de fapt, despre oameni care au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2 și care au supraviețuit episodului acut de insuficiență respiratorie. Medicii spun, iar studiile confirmă că boala provocată de coronavirus poate duce la „o listă înfiorătoare de sechele”, disfuncții de organe care au dus la suferințe grave sau chiar deces. Câți dintre „vindecații” României au murit ulterior acasă sau câți au rămas cu dizabilități post-COVID nimeni nu știe, pentru că autoritățile responsabile cu gestionarea acestei crize medicale s-au limitat la numărarea testelor negative. Ministerul Sănătății spune că recuperarea medicală a celor rămași cu sechele se poate face în spitalele sau secțiile de recuperare, însă cele mai multe dintre acestea, ghinion!, funcționează chiar „în spitalele care îngrijesc pacienții cu COVID-19”. Prin urmare, sunt inaccesibile.
Pentru o parte din pacienții care s-au infectat cu coronavirusul, COVID-19 a fost o boală ușoară, cu durata de 7-14 zile. Însă, mulți dintre ei se chinuie săptămâni în șir cu simptome care par că nu mai trec, cum ar fi oboseală marcantă, dureri musculare persistente, amețeli, insomnii, lipsa de concentrare sau senzația de lipsă de aer. Aceștia sunt norocoșii, care nu au făcut forme grave de boală.
Cei care scapă cu viață după formele severe de COVID rămân de cele mai multe ori dependenți de oxigen sau cu sechele mari pulmonare post-COVID și pot ajunge şi la insuficienţă respiratorie şi chiar la tromboembolism pulmonar. De asemenea, cardiologii descoperă tot mai mulţi pacienţi tineri cu inima afectată din cauza coronavirusului.
Morți după ce au scăpat de SARS-CoV-2
Medicii care îngrijesc bolnavii cu COVID-19 au văzut multe complicații cu pareze și paralizii, care au dus la suferințe grave sau chiar deces, spunea prof. dr. Dorel Săndesc, la începutul acestui an, pe pagina sa de Facebook. Potrivit specialistului în Terapie Intensivă, „boala poate duce la o listă înfiorătoare de sechele: fibroză pulmonară, insuficiență cardiacă, fibroză hepatică, tulburări neuropsihice, accidente trombo-embolice tardive severe etc.”.
„Am văzut deja prea multe cazuri decedate la peste o lună de la boală cu embolie pulmonară sau tineri care după boală nu mai pot urca două etaje și atâtea altele...”, avertiza prof. dr. Dorel Săndesc, pe Facebook.
Un alt medic, urgentist, atrăgea atenția că secțiile UPU sunt pline de pacienți cu insuficiență respiratorie post-COVID, care ajung la Urgență cu ambulanțele și rămân acolo cu zilele, pentru că „nicio specialitate nu se înghesuie să-i ia pe secție”. „În momentul de față, în serviciile ambulatorii de pneumologie 8 din 10 consultații sunt legate de COVID-19”, „Cine are bani să-și plătească HBOT (Hyperbaric Oxygen Therapy/Oxigenare hiperbară – n.r.) și să-și achiziționeze aparatura de gimnastică respiratorie, bine. Cine nu, ghinion!”. Sunt doar o mică parte dintre comentariile pe care medicii de fac pe rețelele de socializare.
Ce facem pentru acești pacienți
Consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 sunt deja cunoscute de specialiști sunt puse în evidență de mai multe studii internaționale, dar total ignorate de statul român, care, în ultimul an de pandemie, s-a mulțumit să îi declare pe cei cu teste negative RT-PCR „vindecați”, chiar dacă foarte mulți dintre cei care au fost internați au plecat acasă cu dizabilități și disfuncții severe.
Am solicitat Ministerului Sănătății (MS) să ne spună dacă, în prezent, există un program național de evaluare și recuperare post-COVID și ce măsuri au fost luate, în ultimul an, pentru pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și care au rămas cu diverse sechele (pulmonare, neurologice, cardiace, ORL, psihiatrice etc.) sau care au suferă de „long COVID”.
Răspunsul MS a fost că „recuperarea medicală se poate face în spital (în spitalele de recuperare sau/ și secțiile de recuperare, pentru pacienții care au dizabilități medii sau severe de organ – insuficiență respiratorie cronică, insuficiență cardiacă, tulburări neurologice, etc) sau în ambulatoriu (în cabinete medicale de specialitate, săli/ centre de recuperare, pentru pacienții cu dizabilități ușoare sau medii de organ). În cazul recuperării post-COVID-19, pacienții care au dizabilități medii sau severe sunt tratați în spitalele și/ sau secțiile de recuperare medicală”.
Potrivit reprezentanților MS, pentru recuperarea respiratorie, de exemplu, „pacienții care au avut COVID-19 se pot interna la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Spitalul de boli infecțioase și pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București, Institutul Național de Recuperare, Medicină fizică și Balneoclimatologie București, Unitatea de asistență medico-socială de pneumoftiziologie Sânpetru, județul Brașov. La Cluj, pacienții care au nevoie de recuperare post-COVID-19 se pot adresa ambulatoriului Spitalului Clinic de Recuperare”.
„Multe secții de recuperare medicală și ambulatorii de specialitate funcționează în spitale care îngrijesc pacienții cu COVID-19, motiv pentru care a fost dificil să se asigure în siguranță astfel de servicii pentru persoanele care au rămas cu diverse disfuncții după COVID-19. Totodată, multe cabinete și centre de recuperare funcționează în stațiunile balneare, iar activitatea lor este întreruptă sau redusă în timpul stării de alertă”,
ne-a comunicat Biroul de presă al Ministerului Sănătății.
Ministerul îi trimite să se informeze pe Google
Chiar dacă până acum nu s-a făcut nimic, Ministerul Sănătății susține că acordă o atenție deosebită domeniului recuperării medicale a persoanelor care au avut COVID-19 „în cadrul procesului de reorganizare a asistenței medicale spitalicești pentru COVID-19”.
„Astfel, este în curs de actualizare lista unităților sanitare care pot acorda servicii de recuperare medicală pentru dizabilitățile post-COVID-19, inclusiv a necesarului de dotări și resursă umană”, ne-au transmis reprezentanții MS, precizând că „recuperarea medicală este o specializare medicală, iar stabilirea procedurilor se face doar după o evaluare medicală și psihologică standardizată”.
Însă, până va fi actualizată această minunată listă, cei cu sechele se pot informa de pe internet. „Persoanele care au avut COVID-19 și au diferite disfuncții sechelare se pot informa de pe site-urile medicale și la medicii specialiști în recuperare medicală”.
Un studiu publicat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată impactul major pe care îl are virusul SARS-CoV-2 în viaţa celor infectaţi. La o lună de la vindecare, aproape un sfert dintre oameni continuă să aibă dureri musculare şi în piept, oboseală, dificultăţi de respiraţie şi probleme de memorie, indiferent de cât de severă a fost infecţia.
Nu există o listă de simptome pe care să le aibă toți pacienții, două persoane cu COVID de lungă durată putând avea manifestări foarte diferite. Cu toate acestea, spun medicii, cea mai comună caracteristică este oboseala invalidantă.
93% dintre cei care au avut COVID-19 simt o oboseală generală sau după o activitate fizică, chiar și la 12 săptămâni de la infectare
Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după trei luni de la boală au fost sintetizate de medici și publicate pe site-ul reginamaria.ro:
-
simptome respiratorii - 81% dificultate în respirație, 62% tuse persistentă
-
simptome musculo-scheletale - 72% durere și oboseală musculară
-
simptome psihiatrice sau psihologice - 76% - afectarea somnului, modificări ale dispoziției (depresie, anxietate)
-
simptome neurologice - 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie), 52% amețeală
-
simptome cardiovasculare - 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural
-
simptome digestive - 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal și greață
-
simptome generale - 38% febră persistentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutanată, 54% pierderea mirosului/gustului persistentă
-
tulburări metabolice - 20% agravarea controlului diabetului
-
afectare dermatologică: rash, căderea părului
Specialiștii spun că, în cazul depresiei și anxietății, spre exemplu, trebuie întotdeauna analizat dacă sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi încă bine”, cu sentimentul că boala COVID „nu va trece niciodată”.
Unul din trei pacienți internați rămâne cu organe afectate
Cel mai recent studiu legat de efecte, publicat chiar la începutul acestei săptămâni, în revista Nature Medicine, relevă că cel puţin unul din trei bolnavi de COVID-19 spitalizaţi rămâne cu diferite organe afectate pe termen lung, inclusiv cu probleme de ordin psihic. Acest studiu, care analizează mai multe cercetări efectuate în Europa, Statele Unite şi China, concluzionează că epuizarea, dificultăţile respiratorii, anxietatea, depresia şi tulburările de stres post-traumatic sunt cele mai frecvente afecțiuni ale pacienţilor post-COVID.
„Vedem doar vârful aisbergului”
„Acum vedem doar vârful aisbergului”, spune unul dintre autorii studiului, dr. Kartik Sehgal, profesor la Harvard. Acesta subliniază că va exista o „povară pe termen lung asupra sănătăţii fizice, cognitive şi psihice”, având în vedere că sunt milioane de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în lume.
Virusul SARS-CoV-2 atacă în principal plămânii persoanei infectate, dar atacă şi alte organe, provocând complicaţii care merg de la inflamaţii cronice până la tulburări cardiovasculare, arată cercetările. Potrivit unui studiu italian descris în această sinteză, 90% din cei 143 de bolnavi monitorizaţi după vindecare au acuzat cel puţin un simptom care a persistat la două luni de la externare, iar mai mult de jumătate (53,1%) au prezentat oboseală intensă.
Alte probleme cu care s-au confruntat cei monitorizați în Italia, Franța, UK și China, la mai multe săptămâni după ce au depășit faza acută a bolii, au fost: respiraţie dificilă (43,4%), dureri articulare (27,3%), dureri toracice (21,7%), tulburări de somn (25%-30%), căderea părului (20%). De asemenea, la o lună de la externare, mai mult de jumătate (56%) dintre pacienţi italieni monitorizați într-un alt studiu au fost diagnosticaţi cel puţin cu o afecţiune psihică (stres post-traumatic, depresie, anxietate etc.).
Din punct de vedere medical, prevenirea deceselor cauzate de COVID-19 în faza acută a bolii nu este de ajuns, spun autorii studiului, şi este nevoie să se aprofundeze efectele acestei boli pe termen lung.
O evaluare completă în privat ajunge și la 2.000 de euro
Clinicile medicale private nu au rămas la fel de inerte ca statul și s-au orientat repede, având în vedere cererea neacoperită de sistemul public de sănătate și au făcut diverse pachete de investigații medicale specifice pentru cei care au trecut prin boală, ba, în unele cazuri, chiar departamente de evaluare și recuperare post-COVID.
În Capitală, spre exemplu, un spital privat oferă trei astfel de pachete, în funcție gravitatea sechelelor post-COVID, dar, mai ales, de cât de adânc își permit pacienții să bage mâna în buzunar.
Cel mai ieftin costă 550 de lei și constă într-o evaluare minimă (radiografie pulmonară, EKG, consultație Boli infecțioase și câteva analize de sânge – printre care și cele care ar indica o tendință de coagulare a sângelui, o infecție sau o inflamație în organism).
O evaluare completă, însă, care cuprinde și câteva zile de spitalizare, consult medical la cardiolog, infecționist, pneumolog, psiholog, kinetoterapeut, dar și mai multe investigații și analize și ședințe de recuperare ajunge la 9.500 lei (aproape 2.000 de euro), o sumă pe care, din păcate, foarte puțini români și-o pot permite.