Candidatura Vioricăi Dăncilă la alegerile prezidențiale a reprezentat miezul scandalului politic care, în cele din urmă, a condus la ruperea Coaliției PSD-ALDE și, în cele din urmă, la rezultatul moțiunii de cenzură prin care guvernul social-democrat a picat în Parlament. Cu toate acestea, PSD i-a acordat lui Dăncilă, din nou, votul de încredere pentru alegerile prezidențiale, sperând nu doar să acceadă în turul al doilea, dar și să îl învingă pe Klaus Iohannis pe 24 noiembrie. Viorica Dăncilă este un candidat atipic, care, pe de o parte, încasează toate loviturile opoziției și ale alegătorilor anti-Dragnea, însă, pe de altă parte, a condus Guvernul într-o perioadă în care România a cunoscut cea mai mare creștere economică și în care veniturile populației au cunoscut creșteri semnificative.
Viorica Dăncilă s-a născut în data de 16 decembrie 1963, în Roșiorii de Vede, județul Teleorman și a absolvit, în anul 1988, Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, din cadrul Institutului de Petrol și Gaze din Ploiești. În anul 2006, a absolvit cursurile master, în domeniul “Spațiul Public European”, la SNSPA.
Candidatul PSD la prezidențiale a lucrat, în perioada 1997 – 1998, ca profesor la Liceul Insustrial din Videle, iar din 1998 până în 2009, a activat ca inginer la Compania Petrom SA, în cadrul Serviciului de Monitorizare Producție Țiței și Gaze.
Pentru prima dată a ocupat o funcție de demnitate publică în anul 2009, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcția de europarlamentar, pe listele Partidului Social Democrat, activând, în legislatura 2009-2014, în calitate de membru al Grupului Alianei Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. În 2014, prezidențiabilul social-democrat a obținut un al doilea mandat de europarlamentar PSD și a devenit, la scurt timp, viceprepedinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. A deținut, de asemenea, calitatea de membru al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalității de Gen și al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, fiind, totodată, liderul deputaților social-democrați români din Parlamentul European. În anul 2015, Viorica Dăncilă a fost nominalizată pentru premiul de cel mai bun europarlamentar la capitolul Agricultură, iar în 2014, a fost, de asemenea, nominalizată pentru premiul de cel mai bun europarlamentar la categoria Drepturile Femeii.
Mandat la Palatul Victoria sub presiunea străzii și a Opoziției
Începutul anului 2018 a pus capăt carierei la Bruxelles a Vioricăi Dăncilă, deoarece a fost solicitată și a acceptat postul de premier al României, după demisia Guvernului Tudose. A urmat o perioadă mai mult decât grea, întrucât guvernul pe care l-a format a “beneficiat” de ostilitatea Palatului Cotroceni, a partidelor din Opoziție și a grupărilor #rezist. Președintele i-a cerut demisia Vioricăi Dăncilă la doar trei luni de la instalarea guvernului. De atunci și până săptămâna trecută, Cabinetul condus de Dăncilă s-a aflat, în permanență, sub tirul Administrației Prezidențiale. Cabinetul a guvernat în condiții de blocaj instituțional, generat de refuzul președintelui de a da curs propunerii de remaniere, a asigurat, în primele șase luni ale anului 2019, președinția rotativă a Consiliului UE și a cunoscut, la alegerile europarlamentare din luna mai, o înfrângere usturătoare. În vară, PSD a decis să o susțină pe Viorica Dăncilă în funcția de candidat la alegerile prezidențiale, fiind, în acest moment, creditată cu poziția a doua în sondaje, la mare distanță după Klaus Iohannis.
Părți slabe: Non-combatul cu președintele și cu adversarii politici
Candidatul PSD la alegerile prezidențiale este considerat un om politic neconflictual. Acesta reprezintă atât un atu, cât și o slăbiciune, deoarece atitudinea neconflictuală a condus, în cele din urmă, la picarea Guvernului.
În perioada mandatului, Viorica Dăncilă a făcut mai multe greșeli de exprimare, unele chiar de natură gramaticală, care au fost taxate dur de către adversarii politici. Pe de altă parte, premierul PSD a calculat greșit raporturile cu Administrația Prezidențială, vădit ostilă, și nu a ascultat, în primăvara acestui an, îndemnurile colegilor săi de partid, dar și sfaturile aliaților de la ALDE, de a merge cu Guvernul în Parlament, pentru o restructurare. Rezultatul – Guvernul a rămas fără miniștri titular, iar în cele din urmă, și fără miniștri interimari. Iar la începutul lunii septembrie, ALDE a decis ruperea guvernării și susținerea moțiunii de cenzură.
Viorica Dăncilă a mai făcut o eroare politică majoră în retorica de după alegerile din 26 mai 2019, când a afirmat că nu cunoaște despre existența Statului Paralel în România. Fapt ce a atras antipatia multora dintre votanții PSD. De asemenea, un alt reproș care i se aduce este acela al schimbării lui Tudorel Toader din funcția de ministru al Justiției.
Averea
Prezidențiabiul PSD nu este deloc un om sărac. Viorica Dăncilă împreună cu soțul său dețin două terenuri intravilane (unul la Predeal, în suprafață de 554 metri pătrați, și altul în județul Dolj, în suprafață de 1.200 metri părați), precum și două hectare de teren agricol. Familia Dăncilă are în proprietate un apartament la Videle, altul la Ploiești, o casă de locuit în județul Dolj și o casă de vacanță în Predeal. Viorica Dăncilă declară că posedă un autoturism Volskwagen Passat, fabricat în anul 2014, dar și bijuterii din aur în valoare de 5.000 de euro.
Premierul demis al României deține economii, conturi bancare și depozite în care a economisit 518.854 de lei, 57.615 euro și 18.233 de dolari SUA. Nu are plasamente, nu are investiții și nici nu a acordat împrumuturi, însă nu are nici datorii bancare sau către terți. Conform declarației de avere depuse la data de 12 septembrie, Viorica Dăncilă a realizat, în ultimul an fiscal, venituri în cuantum de 142.519 lei, în calitate de prim-ministru, și 32.268 de euro, indemnizație de fost europarlmentar. Soțul, angajat al OMV Petrom SA, a realizat, în aceeași perioadă, venituri de 325.949 de lei.