Până în prezent, România are parcuri eoliene doar în zona Dobrogei.
"Dacă ne referim la energia eoliană, din păcate, în România s-a construit energie eoliană onshore doar în zona Dobrogei. Și evident, probabil în zona Dobrogei vânturile bat cu o periodicitate, de aceea, când bat, avem energie, avem export, când nu bat, nu mai avem deloc eoliană.
Cred că din punct de vedere al onshore, și aici împreună cu Transelectrica am gândit să stimulăm investiții în zona onshore eoliană și în alte părți ale României. Astfel încât, nu bate vântul în Dobrogea, poate bate în nordul Moldovei, poate bate în sud-vest, în Caraș, că și acolo este o zonă eoliană. Să avem cât de cât o repartiție unitară și să nu încărcăm rețeaua.
Pentru că în Dobrogea avem o supraproducție de energie electrică, avem cele două centrale nucleare, vrem să mai construim încă două centrale nucleare. Vorbim de potențialul onshore din Dobrogea și, evident, vorbim de viitorul potențial offshore wind din Marea Neagră", explică ministrul.
Foarte importantă este dezvoltarea transportului de energie.
"Pentru a putea investi masiv în energia offshore din Marea Neagră, avem nevoie de evacuarea energiei din Dobrogea către restul țării, către vest. Și aici, împreună cu Transelectrica dezvoltăm un proiect al cablului de transport de curent continuu îngropat, de la est la vestul României, practic pe traseul conductei Tuzla-Podișor și înapoi Brua, în așa fel încât să evacuăm cât mai multă energie de acolo. Și împreună cu partea azeră, cu Georgia și cu Ungaria discutăm de cablul submarin îngropat, care să facă practic o legătură, o punte între Marea Caspică și Marea Neagră, și să vină un coridor verde de energie din Marea Caspică. Preia energia din Marea Neagră și, evident, o transportă mai departe spre Europa.
"Nu putem vorbi să construim energie în Marea Neagră dacă nu dezvoltăm și transportul, să poată fi preluată de rețeaua de transport", spune demnitarul.
Trebuie explorată zona offshore din Marea Neagră pentru că energia eoliană de aici ne va ajuta să devenim independenți energetic și chiar să exportăm.
"Vorbim de un potențial eolian în Marea Neagră exploatabil de 96 GW, dintre care 22 GW ar fi în apele de joasă adâncime, până în 50 m, acolo unde pot fi instalate turbine eoliene fize, pe sol. Solul, chiar și în zona de adâncime joasă a Mării Negre, diferă de la nord spre sud. De exemplu, în zona Constanța Sud, Tuzla spre Eforie, e din ce în ce mai greu să prinzi și să poți face fundațiile în solul Mării Negre. De aceea și vântul este mai bun în zona de nord, în zona Portița, a platformelor marine ale Petromului. Acolo vorbim de vânt care poate să ajungă inclusiv la 70-80%, periodicitate anuală, adică vorbim de un potențial uriaș din punct de vedere al funcționării continue și aproape în bandă al energiei eoliene offshore. 22GW înseamnă, ca să ne dăm seama cât producem și cât consumă în momentul de față România, 54MW o medie anuală.
Desigur, avem probleme cu zonele protejate, cu natura. Ea este de la țărmul mării, 12 mile înspre larg, după care, de la 12 mile până la 50 de mile ar fi un loc suficient pentru instalarea turbinelor eoliene offshore, care pot fi fixe, pot fi ancorate de solul marin. Pentru asta avem nevoie de un cadru legislativ.
Împreună cu Ministerul Dezvoltării, la Planul Național de Amenajarea a Zonelor Marine a fost introdusă și această funcțiune de energie regenerabilă offshore, și suntem în stadiul de evaluare a mediului, care va dura probabil 6-7 luni. Dar în paralel am reușit ca pe acest plan național să fie introdusă energia eoliană offshore, în așa fel încât când se termină evaluarea studiului de mediu pentru acest plan, acordurile de mediu să poată fi luate pentru energia eoliană offshore. În paralel, prin PNRR avem prin jalon trimestrul II 2023, cu consultant Băncii Mondiale, să finalizăm draftul legii offshore, în așa fel încât să avem cadrul legislativ pentru a putea instala turbine eoliene offshore. În cursul anului viitor vom avea și partea de mediu rezolvată, și zona de legislație.
Și tot prin PNRR, tot până în trimestrul II anul viitor, prin modificări la legea energiei, inclusiv contractele pentru diferență vor fi finalizate. Avem și o modalitate de finanțare complementară, în fondul de modernizare, a acestor ferme eoliene offshore. Demararea efectivă a lucrului la legislația offshore a început în 8 septembrie împreună cu Banca Mondială și evaluăm că o terminăm în jalonul trimestrul II 2023.
În momentul de față avem două scenarii propuse de către Banca Mondială. Ministerul trebuie să decidă, sau model hibrid. Un scenariu prin care există o singură licitație prin care, cel care câștigă această licitație ia de la autoritatea competentă absolut tot, până la permisul de consturire sau modelul de mai multe licitații. Primul este model olandez, al doilea este din Marea Britanie, cu licitații multiple, se acordă întâi concesiunea, își face măsurătorile, vine din nou permis, acord de mediu și tot așa, cu licitații multiple, până finalizează acest lucru. Ne gândim la un model hibrid în sensul să dăm drumul rapid pentru a putea să existe investitori care să dorească să facă măsurătorile, să vadă care sunt cele mai bune zone și apoi să participe cu măsurători la acele licitații, evident, dacă nu câștigă acea licitație să poată fi despăgubiți pentru calculele și pentru investiția făcută până atunci. Vom lua până în decembrie această decembrie, ca să vedem foarte clar direcția în care va merge pentru că, în funcție de decizia luată în minister, și draftul legii va merge spre această direcție.
Este un calendar ambițios dar ține de PNRR și jaloanele trebuie îndeplinite, deci vom avea cadrul legislativ. Eu sper să avem și pentru Panul național de amenajare a zonelor marine rezolvată partea de mediu în așa fel încât să putem da drumul la licitații, la sfârșitul 2023, deci vorbim de orizont de timp 2027, care va contribui la independența energetică și la transformarea României în exportator.
Energia eolian' din Marea Neagră asigură o producție mult mai mare decât ce avem în onshore, deocamdată", conchide Virgil Popescu.