Operațiunea clandestină, care urmărea să elimine un informator al CIA din Miami, - un oficial de rang înalt al serviciilor secrete rusești, cu mai bine de zece ani în urmă -, a reprezentat o extindere fără scrupule a campaniei de asasinate, ordonată de Putin, dezvăluie „The New York Times”.
În același timp, incidentul a marcat un minim periculos al relațiilor dintre serviciile de informații rusești și americane, chiar dacă acestea au de mult timp o istorie tensionată.
„Liniile roșii au dispărut de mult pentru Putin. El îi vrea pe toți acești indivizi morți!”, susține Marc Polymeropoulos, fost ofițer al CIA, care a supravegheat o serie de operațiuni în Europa și Rusia, citat de publicația americană.
Asasinatul a eșuat, dar urmările sale s-au transformat în represalii de tip „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, din partea SUA și a Rusiei, afirmă trei foști oficiali americani de rang înalt care au vorbit sub protecția anonimatului, dezvăluind un complot ce ar fi trebuit să rămână secret, precum și consecințele acestuia. Au urmat sancțiuni și expulzări, inclusiv ale unor înalți oficiali din serviciile de informații de la Moscova și Washington.
Ținta a fost Aleksandr Poteiev, fost ofițer de informații rus, care a oferit date ce au dus la o investigație de un an a FBI, soldată, în 2010, cu prinderea a 11 spioni aflați sub acoperire în suburbii și orașe de pe coasta de est a SUA.
Ei purtau nume false și aveau slujbe obișnuite, acționând în cadrul unui plan ambițios al SVR - agenția de informații externe a Rusiei -, în vederea colectării de date și a recrutării și mai multor agenți.
Deoarece, la vremea respectivă, administrația Obama făcea eforturi pentru resetarea relațiilor cu Moscova, s-a ajuns la un acord care a încercat să reducă tensiunile: 10 dintre cei 11 spioni au fost arestați și expulzați în Rusia. De cealaltă parte, Moscova a eliberat patru prizonieri ruși, printre care Serghei V. Skripal, fost colonel în cadrul serviciului de informații militare, condamnat în 2006 pentru vânzarea de secrete către Marea Britanie.
Tentativa de asasinare a lui Poteiev este dezvăluită în ediția britanică a cărții „Spioni: Războiul epic al serviciilor de informații între Est și Vest”, care va fi publicată pe 29 iunie, sub semnătura lui Calder Walton, cercetător în domeniul securității naționale și al serviciilor de informații, la Harvard. „The New York Times” a confirmat în mod independent această lucrare.
Precedentul Skripal
Rușii folosesc de mult timp asasini pentru a reduce la tăcere inamicii Kremlinului. Putin, fost ofițer KGB, nu a făcut un secret din profundul său dispreț față de dezertorii din rândurile serviciilor de informații, în special față de cei care ajută Occidentul.
Otrăvirea lui Skripal de către agenți ruși, în Salisbury, Marea Britanie, în 2018, a semnalat o escaladare a tacticilor Moscovei și a intensificat temerile că Rusia nu va ezita să facă același lucru pe teritoriul american.
Atacul, care a folosit un agent neurotoxic, a provocat un val de expulzări diplomatice în întreaga lume, pe măsură ce Marea Britanie a obținut sprijinul aliaților săi, în încercarea de a oferi un răspuns ferm.
Incidentul a declanșat semnale de alarmă în interiorul CIA, unde oficialii s-au îngrijorat că foști spioni care s-au mutat în SUA, precum Poteiev, vor deveni în curând ținte.
Pe urmele lui Poteiev
Potrivit cărții lui Walton, un oficial de la Kremlin a mărturisit că un asasin plătit l-ar vâna aproape sigur pe Poteiev. De altfel, Putin promisese de mult timp că îl va pedepsi pe acesta.
Înainte de a fi arestat, el a fugit însă în SUA, unde CIA l-a relocat în cadrul unui program secret, menit să protejeze foștii spioni. În 2011, un tribunal din Moscova l-a condamnat, în contumacie, la zeci de ani de închisoare.
Când Poteiev era pe punctul să dispară de pe „radarul” Moscovei, serviciile secrete rusești au trimis agenți în SUA pentru a-l găsi. În 2016, presa rusă a relatat că acesta ar fi murit, într-o încercare de a forța aflarea unor informații despre el. Poteiev era în viață, locuind în zona Miami.
Mai mult, în același an, în mod inexplicabil, el a obținut un permis de pescuit și s-a înregistrat ca republican pentru a putea vota, folosind numele său real. În 2018, un post de știri a relatat chiar despre zona unde se afla Poteiev.
Îngrijorările CIA nu au fost nejustificate. În 2019, rușii au demarat o operațiune complexă pentru a-l găsi pe Poteiev, obligând un om de știință din Oaxaca, Mexic, să-i ajute.
Hector Alejandro Cabrera Fuentes nu avea profilul unui spion. El a studiat microbiologia în Kazan, Rusia, ulterior obținând un doctorat în acest domeniu în Germania. Fuentes era un motiv de mândrie pentru familia sa, cu un istoric de muncă caritabilă și fără trecut infracțional.
Moscova l-a șantajat, însă, blocându-le în Rusia pe soția și pe cele două fete ale acestuia. În 2020, el a fost trimis în SUA pentru a identifica - pe baza unei descrieri a vehiculului lui Poteiev, oferită de ruși, - numărul de înmatriculare al mașinii și pentru a comunica locul unde aceasta este parcată. Fuentes s-a dat însă de gol, atrăgând atenția paznicilor din complexul unde locuia Poteiev.
La interogatoriu, anchetatorii au realizat că Fuentes nu cunoștea semnificația țintei și nu făcea decât să adune informații pentru ruși.
Complotul a declanșat un răspuns dur din partea americanilor. În aprilie 2021, SUA au impus sancțiuni și au expulzat 10 diplomați ruși, inclusiv pe șeful de birou al SVR, care era stabilit la Washington și mai avea doi ani de mandat.