Parlamentul de la Kiev, Verkhovna Rada, a anunţat vineri că legea minorităţilor, adoptată pe 13 decembrie 2022, a fost promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski, scrie agenția Interfax-Ukraine.
Actul normativ definește conceptul de "minorităţi naţionale" şi prevede "drepturile, libertăţile şi obligaţiile membrilor" grupurilor etnice minoritare, potrivit cerințelor UE. De asemenea, cuprinde prevederi privind identificarea membrilor grupurilor etnice din Ucraina, norme pentru exprimarea, utilizarea limbilor materne şi procesul educaţional. Cu toate acestea, drepturile cetățenilor de altă etnie rămân în continuare discutabile.
Autoritățile ungare și-au exprimat nemulțumirea față de introducerea conceputului de cetăţenie unică, cea ucraineană, astfel că etnicii maghiari cu cetăţenie ucraineană şi ungară nu mai pot beneficia de anumite facilităţi, precum deţinerea de paşaport ungar. Legea a fost criticată de Fundaţia Ungară pentru Drepturile Omului şi de Alianţa Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia.
De asemenea, Ministerul român al Afacerilor Externe a apreciat recent că deși legea este o variantă îmbunătățită comparativ cu proiectele anterioare analizate de nivelul legislativului ucrainean, persistă prevederi cu impact negativ.
"Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop", se arată în comunicatul MAE din 22 decembrie 2022.
Etnicii români din Ucraina sunt supuși de ani de zile persecuțiilor sociale, educaționale și culturale de către autoritățile ucrainene. În pofida faptului că România oferă sprijin Kievului în războiul contra Federației Ruse, autoritățile ucrainene continuă să nu respecte drepturile minorităților etnice.