Peste 30 de voluntari, o comunitate întreagă, autorităţi locale, specialişti – toţi îşi unesc forţele, de săptămâna aceasta, pentru a consolida o culă din Gorj, în stare avansată de degradare. Este prima clădire de patrimoniu care va fi pusă în siguranţă prin proiectul Ambulanţa pentru Monumente – Oltenia Vest şi prin implicarea directă a Asociaţiei Inima Olteniei.

Ambulanţa pentru Monumente este un proiect din 2016 al Asociaţiei Monumentum şi şi-a propus să salveze de la ruină construcţii de patrimoniu din toată ţara. Programul se desfăşoară acum şi în Mehedinţi, Gorj şi Dolj, şi funcţionează, ca peste tot, cu entuziasmul voluntarilor şi cu sprijinul comunităţilor şi autorităţilor locale. Prima intervenţie se face la cula Cioabă-Chintescu, din satul Şiacu, comuna Slivileşti, Gorj. Construcţia semifortificată, veche de peste 200 de ani, s-a degradat rapid după revoluţie şi are nevoie de consolidări ale zidăriei şi de refacerea acoperişului.

Moştenită pe linie feminină

Culele, locuinţe-turn boiereşti, împânzeau, odinioară, Oltenia, şi erau menite să protejeze bunuri şi vieţi în caz de invazie a turcilor. Cele mai reprezentantive sunt în Gorj, însă o bună parte s-au degradat – fie pentru că actualii proprietari nu au fonduri pentru a le repara, fie pentru că sunt încă în litigiu.

Cula din Şiacu a fost ridicată între 1818 şi 1823 şi şi-a schimbat numele de mai multe ori, fiindcă a fost moştenită pe linie feminină. După venirea comuniştilor, clădirea a fost folosită drept depozit, apoi s-a amenajat acolo un muzeu etnografic. La revoluţie, a fost revendicată de moştenitori şi răscumpărată apoi de Consiliul Judeţean Gorj. La ora actuală, se află în proprietatea primăriei Slivileşti şi în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

Acoperişul zburător

Cu câţiva ani în urmă, cula a fost acoperită cu o învelitoare provizorie – un fel de cuşmă care nu era prinsă de clădire, spune Liana Carina Tătăranu, preşedintele Asociaţiei Inima Olteniei. La un moment dat, vântul a luat pe sus „căciula” şi a strâmbat-o, ceea ce a afectat şi mai mult integritatea construcţiei.

„Lucrările vor dura până pe 15 septembrie, iar pentru proiect avem aprobare de la Ministerul Culturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului”, explică doamna Tătăranu. „Primăria Slivileşti va finanţa materialele de construcţie, Muzeul Judeţean Gorj ne va pune la dispoziţie doi meşteri şindrilari, iar comunitatea locală va asigura cazarea şi masa”.

Pălărie şi bocanci

Apropo de comunitate, implicarea acesteia contează enorm, subliniază Liana Carina Tătăranu: „Ne propunem să cointeresăm oamenii, să îi facem să le pese de valorile de locale, ca să aibă grijă de ele mai departe”.

Lucrările începute au doar rol de consolidare şi de stopare a degradării. Practic, cula Cioabă-Chintescu primeşte pălărie şi bocanci, aşa cum subliniază mereu arhitectul Eugen Vaida, iniţiatorul Ambulanţei pentru Monumente. Cu alte cuvinte, va fi protejată de ploaie şi de infiltraţiile de apă. Când se vor găsi fondurile necesare, va putea fi restaurată şi pusă în valoare.

Se are în vedere şi salvarea altor cule din judeţ, numai că asta se poate face doar cu acordul proprietarilor. „La fel de urgentă ar fi fost intervenţia la cula Crăsnaru, de la Groşerea, însă e încă în litigiu”, spune doamna Tătăranu. „Şi mai e şi casa culă Eftimie Nicolaescu, singura din lemn, aflată în proprietate privată, care mai are puţin şi se prăbuşeşte de tot”.

Culele au fost răspândite în tot spaţiul balcanic, din Serbia până-n Albania, termenul provedind din limba turcă („kule” înseamnă „turn”).

5 cule din Gorj sunt în stare de colaps sau precolaps.