În schimb, câmpul este în proces de închidere, iar Ţările de Jos resping apelurile de a pompa mai mult, chiar dacă Europa se pregăteşte pentru cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial. Motivul: forajul a dus la cutremure repetate, iar oficialii olandezi nu riscă o reacţie din partea rezidenţilor prin încălcarea promisiunilor.
Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaze pentru continent încă din 1963. Chiar şi după o jumătate de secol, mai există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz disponibil în rezervă - în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Mai important, este loc pentru a extrage aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit Shell Plc, unul dintre cei doi parteneri majori implicaţi în exploatarea locaţiei.
Localnicii, însă, spun că Europa trebuie să caute în altă parte. Wilnur Hollaar, în vârstă de 50 de ani, care locuieşte în Groningen de aproape două decenii, încă este deranjat din cauza modului în care oficialii i-au ignorat preocupările. „Când am cumpărat această casă în 2004, era un palat”, spune Hollaar despre casa lui, care a fost construită în 1926. Dar, la fel ca mii de case din zonă, a fost avariat de cutremure; e plin de crăpături şi faţada se scufundă. „Casa mea s-a transformat într-o ruină”, spune el.
Ministrul olandez al mineritului, Hans Vijlbrief, spune că este periculos să continui exploatarea, dar, cu toate acestea, ţara nu poate ignora suferinţa din alte părţi ale Europei.
Rusia, care a reprezentat aproximativ o treime din importurile de gaze naturale ale Europei înainte de a invada Ucraina, a redus livrările ca răspuns la sancţiuni. Iar exploziile recente de pe conducta Nord Stream au afectat şi mai mult nivelul redus al fluxurilor către Germania. Fluxul suplimentar care, potrivit Shell, ar putea fi aplicat imediat ar fi arhisuficient pentru a înlocui cei 46 de miliarde de metri cubi importaţi de Germania din Rusia anul trecut.
Oficialii olandezi au spus că, dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opţiune mai sigură ar fi să prelungească şi mai mult durata de viaţă a centralelor sale nucleare. Germania a deschis uşa unei astfel de mişcări, care ar fi o inversare a politicii energetice, dacă ar fi implementată. Guvernul a declarat luna trecută că două facilităţi programate pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă este necesar.
Comisarul Uniunii Europene pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Ţările de Jos ar trebui să-şi reconsidere decizia de a închide Groningen, Vijlbrief fiind presat şi de omologii din alte ţări UE pentru realizarea compromisul în cauză. Prim-ministrul Mark Rutte nu va exclude în totalitate utilizarea Groningenului pentru a spori proviziile, dar „doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost”, spune el, lucru care nu este necesar în acest moment.
(sursa: Mediafax)