„Vom demonta întregul sistem de genocid rusesc, de la executanţi la arhitecţii lui, şi îi vom aduce în faţa verdictelor legale!”, a declarat şeful statului ucrainean, în mesajul său video cotidian adresat conaţionalilor. El s-a întâlnit marţi, la Kiev, cu procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan.
Deşi recunoaşte că aceasta nu va fi o sarcină facilă, Zelenski a spus că „a răspunde la crimele ruse în faţa acestei agresiuni exact în termenii statului de drept şi exact cu puterea unui tribunal internaţional este ceea ce va servi drept una dintre garanţiile securităţii pe termen lung atât a ucrainenilor, cât şi a altor naţiuni”.
Invazia rusă în Ucraina ar avea în mod inevitabil consecinţe juridice pentru toţi cei care au planificat-o, au aprobat-o şi au implementat-o, a afirmat preşedintele Ucrainei, care a subliniat că ar trebui anchetaţi şi „conducerea politică şi militară a statului terorist'”.
Procurorul-şef al CPI, Karim Khan, este deja pregătit să investigheze situaţia din Ucraina. Anchetele se pot referi la crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
Cu toate acestea, CPI nu poate lua măsuri împotriva conducerii ruse, inclusiv contra preşedintelui Vladimir Putin, întrucât nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părţi semnatare ale Statutului de la Roma, care constituie baza juridică a CPI.
Acesta este şi motivul pentru care Zelenski a cerut, la sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU din septembrie anul trecut, înfiinţarea unui tribunal special.
Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.