La 27 de ani distanţă de la jefuirea patrimoniului imens deţinut în 1990 de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), autorii acestei megaescrocherii încep să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor. Primul pas a fost făcut de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care, pe 13 iulie, a dispus verificarea acuzaţilor de săvârşire a unor grave infracţiuni în acest caz. Audierile liderilor de sindicat care au pus la cale preluarea şi împărţirea patrimoniul sau care beneficiază şi astăzi de această împărţire nu au fost lipsite de surprize, fiecare încercând să se apere invocând cele mai uimitoare motive.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a dispus continuarea cercetărilor privind preluarea patrimoniului UGSR, pentru verificarea săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani, înşelăciune, denunţare calomnioasă şi determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals.
De asemenea, conform Ordonanţei emise la data de 13 iulie, de către procurorul Niţă Teodor, s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa în vederea desfiinţării unor documente în baza cărora confederaţiile sindicale înfiinţate după 1990 au preluat acest patrimoniu. Aceste măsuri au fost disjunse dintr-un dosar deschis în urma plângerii formulate împotriva structurilor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, BNS - Dumitru Costin, CSDR - Iacob Baciu, CNSLR Frăţia - Leonard Bărăscu, societăţii de turism SIND România şi a altor câtorva persoane de către primăria oraşului Năvodari şi de fostul primar al acestui oraş, Matei Nicolae.
Ciorbea a auzit la TVR de desfiinţarea UGSR
Conform celor reţinute de procuror, preluarea patrimoniului a avut la bază articolul 26 din Statutul CNSLR, condusă la acea vreme de Victor Ciorbea, prin care această confederaţie s-a autodeclarat succesor universal al UGSR. Cum i-a venit această idee actualului Avocat al Poporului, ne spune chiar el în declaraţia dată în faţa procurorului. „ Pe data de 25.12.1989 am ascultat un comunicat de presă prin care la TVR se anunţa că UGSR, ca structură sindicală, s-a dizolvat”, spune Victor Ciorbea. Deşi recunoaşte că nu exista nicio prevedere legală care să-i permită preluarea averii UGSR, în afara articolului 26 din Statutul CNSLR, confederaţie sindicală pe care o conducea, Victor Ciorbea susţine în declaraţia sa că pentru el UGSR încetase să existe. Pur şi simplu, iar credinţa sa era mai presus de lege. „Consider că UGSR a încetat să existe datorită pierderii celor trei calităţi/ elemente constitutive: scopul - a devenit contrar unei ordini democratice (…) – nu mai exista o structură de conducere întrucât preşedintele UGSR, care era şi ministrul Muncii, şi în CPEx, a fost arestat (...); al treilea element, respectiv patrimoniul - pe o cerere (…) rezoluţionată de primul-ministru Petre Roman, se scria că până la organizarea unui congres al sindicatelor se amână orice discuţie despre patrimoniu”. Problema este că acel congres nu a mai avut loc, iar împărţirea patrimoniului între CNSLR, CNS Cartel ALFA şi CSI Frăţia s-a făcut în baza unui proces-verbal, încheiat la data de 4.07.1990, prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor, Ştefan Călinescu, şi, ulterior, a documentului intitulat „Tranzacţie Generală”, încheiat la data de 7.11.1991, dar care are la bază procesul-verbal falsificat. Acest lucru a fost clarificat deja de instanţă, iar cel care a falsificat semnătura şi-a recunoscut vina. Acum, prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa din 13 iulie s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa în vederea desfiinţării acestui document.
La urechile lui Bogdan Hossu nu au ajuns prea multe
Pentru preşedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, unul dintre liderii de sindicat aflaţi în miezul afacerii, lucrurile nu ridică semne de întrebare. Rezoluţia premierului Petre Roman, în care acesta scria „orice alte decizii privitoare la patrimoniul UGSR se amână după congresul sindicatelor”, nu a avut nicio valoare, considerând-o nulă, după cum a declarat el în faţa procurorului, pe motiv că aceasta nu era un act normativ. Nu cunoaşte nimic despre deciziile DNA sau ale instanţei prin care documentul „Tranzacţie Generală” este declarat nul, dar recunoaşte că nu are cunoştinţă de existenţa vreunui congres UGSR care să ateste desfiinţarea UGSR. De-a lungul anilor, Bogdan Hossu a recunoscut în diverse înscrisuri că actualele confederaţii sindicale nu sunt proprietarii patrimoniului UGSR, ele putând fi considerate, cel mult, administratori. Nişte administratori autodeclaraţi, dar de rea-credinţă dacă este să avem în vedere dezastrul lăsat de managementul sindical în turism sau în ceea ce priveşte zecile de case de cultură, multe dintre ele abandonate sau înstrăinate, încălcând chiar legislaţia internaţională care prevede că patrimoniul sindical nu poate fi înstrăinat.
Miron Mitrea invocă incultura juridică
Fostul preşedinte al CSI Frăţia, Miron Mitrea, îşi motivează acţiunile sale legate de preluarea şi împărţirea patrimoniului UGSR într-o notă oarecum comică. „(...) fac precizarea că eu sunt inginer şi nu cunosc amănunte juridice, astfel că am fost convins că semnez în deplină legalitate”, a declarat, sub jurământ, acesta. Mai mult, el îl indică pe Victor Ciorbea ca iniţiatorul acestui demers. „Singurul jurist dintre semnatari era Victor Ciorbea, care mi-a prezentat o rezoluţie administrativă a prim-ministrului din acea vreme, respectiv Petre Roman, şi în baza căruia am crezut, fiind chiar convins, că nu încalc legea”, a mai spus acesta. Cât despre desfiinţarea UGSR, „graţie” inculturii sale juridice, el a crezut că s-a desfiinţat odată cu desfiinţarea PCR. La fel de necunoscător s-a declarat şi în ceea ce priveşte „sursele patrimoniului” care au stat la baza constituirii societăţii de turism SIND România, dar bănuieşte că este vorba despre patrimoniul UGSR. Şi îşi încheie depoziţia tot într-o notă hazlie, mai ales pentru o persoană care a făcut puşcărie: „Încă o dată fac precizarea că dacă aş fi cunoscut orice aspect de neregularitate, nu aş fi semnat pentru că niciodată nu am dorit să încalc legea, nici să particip la preluarea a ceea ce nu-mi aparţine (din perspectiva unei organizaţii sindicale)”.
Dumitru Costin l-a luat pe „nu ştiu” în braţe
Un alt cunoscut lider sindical care a dat declaraţii în acest dosar este preşedintele BNS, Dumitru Costin. Nu ştie cum s-a preluat patrimoniul, nu ştie cum s-a împărţit, dar a beneficiat şi beneficiază din plin de marea împărţeală, fără a-şi pune nicio întrebare vizavi de legalitatea acestei acţiuni. El îşi încheie depoziţia făcută în cadrul audierii sale spunând foarte clar că nu ştie în baza cărui document a fost preluat patrimoniul UGSR. „Eu nu am participat în niciun mod la întocmirea documentului proces-verbal din 04.07.1990 şi nici a documentului „Tranzacţie Generală” din data de 07.11.1991”; „Nu cunosc despre modul în care s-a produs preluarea-primirea, respectiv «Tranzacţia Generală» dintre noile structuri sindicale de după Revoluţie în referire la patrimoniul UGSR”, sună câteva dintre afirmaţiile făcute de liderul BNS în faţa procurorului. Deşi susţine că nu ştia nimic din dedesubturile jefuirii patrimoniului, nu i s-a părut nimic suspect când BNS a primit acţiuni la firma de turism SIND România. „Aportul în numerar şi natură al BNS la constituirea societăţii SC SIND România SRL este dat de părţile sociale care mi-au fost cesionate de ceilalţi deţinători, adică în anul 1998, de către CNSLR Frăţia/Marius Petcu şi Cartel ALFA/Bogdan Hossu”, a declarat acesta referitor la felul în care BNS a devenit acţionar în societatea de turism.
Iacob Baciu are doar bănuieli
Nici Iacob Baciu, preşedintele CSDR, nu ştie prea multe despre preluarea averii sindicatelor, deşi este unul dintre marii beneficiari ai afacerii. Ştie doar că acest lucru s-a făcut în baza absorbţiei CNSLR, conduse de Victor Ciorbea, iar despre alte documente care să valideze preluarea nu ştie să fi existat. În ceea ce priveşte semnarea în fals a documentelor care au stat la baza împărţirii patrimoniului, Iacob Baciu are vagi bănuieli că acest lucru este adevărat, dar a precizat că a citit despre acest lucru în rezoluţiile DNA. Iacob Baciu pare lovit de amnezie în faţa procurorului, în această afacere urât mirositoare.
Îi aducem aminte că, la un moment dat, avându-l o perioadă pe Ştefan Călinescu lângă el, a închiriat un spatiu UGSR-ului şi chiar a organizat un Consiliu Naţional al CSDR care a aprobat fuziunea cu UGSR. Această hotărâre trebuia validată în cadrul unui congres, care însă nu a mai avut loc, pentru că, între timp CSDR a intrat la împărţeala de la SIND România şi fuziunea nu s-a mai realizat.
Bărăscu şi-a impus autoindiferenţa
La fel de necunoscător al acestei probleme s-a declarat şi actualul preşedinte al CNSLR Frăţia, Leonard Bărăscu. Nu ştie nimic despre existenţa vreunui document care să justifice transferul de proprietate între UGSR şi CNSLR, nu ştie dacă există vreun act prin care a fost desfiinţat UGSR, nu cunoaşte amănunte juridice despre înfiinţarea SIND România. Întreaga lui depoziţie este un lung şir de afirmaţii care încep cu „nu ştiu”. Acest mare gol în cunoştinţele sale a fost explicat prin faptul că atunci când şi-a preluat mandatul de preşedinte al CNSLR Frăţia nu a vrut să verifice aspectele legate de trecutul confederaţiei sindicale, a mai declarat el. Nici măcar disputele generate de-a lungul anilor în jurul patrimoniului UGSR, de care şi confederaţia pe care o conduce beneficiază din plin, nu l-au făcut să iasă din starea de indiferenţă autoimpusă.
Pentru boss-ul de la SIND România, totul a fost legal
În faţa procurorului, chiar şi cei de la SIND România spun că nu au cunoştinţă de existenţa vreunui document de desfiinţare expresă a UGSR. Chiar şi aşa, pentru actualul director general al SIND România Adrian Cornel Boajă (nepotul lui Minică Boajă, unul dintre cei care au participat la împărţirea averii UGSR), preluarea patrimoniului este perfect legală. „Consider că CNSLR este succesorul universal prin absorbţie al UGSR şi că în această calitate, conform art. 26 din statut, odată cu recunoaşterea personalităţii juridice de către instanţă a putut prelua în integralitate patrimoniul acesteia”, a declarat Boajă în faţa procurorului în cadrul audierii sale. Pentru şeful SIND România lucrurile sunt fără cusur. Oare să nu fi aflat că vărul său Boajă Minică este unul dintre cei care au instigat la falsificarea procesului verbal din 4 iulie 1990 din poziţia sa de vicepreşedinte al CNSLR, mai ales că o perioadă au lucrat împreună în SIND România. Minică Boajă, în calitatea sa de director general, şi-a angajat nepotul pe postul de jurist, iar ulterior i-a predat şi conducerea societăţii de turism.
Miza: o avere de miliarde de euro
În 1990, înainte de marele jaf, averea UGSR, strânsă începând cu anul 1906, era compusă din:
- 4,7 miliarde de lei vechi (peste 300 de milioane de dolari vechi) şi 2,8 milioane de dolari - în conturi;
- 25.000 de locuri de cazare, în 17 staţiuni;
- 21.000 de imobile;
- 55 de case de cultură;
- 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament;
- peste 400 de apartamente şi garaje;
- sute de baze sportive;
- un vapor.
Au preluat patrimoniul CC al UGSR. O structură fără avere
Documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, care este un act subsecvent unui document falsificat, a vizat „partajarea şi obţinerea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului CC al UGSR”, deşi Consiliul Central nu avea patrimoniu, el fiind doar o structură de conducere, fără personalitate juridică. A fost o scăpare a liderilor sindicali care, în goana după zestrea UGSR, nu au dat importanţă acestui amănunt care acum se întoarce împotriva lor. Mai departe, acest document fals („Tranzacţie Generală”), a fost folosit de preşedinţii CNSLR Frăţia - Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA - Liviu Luca şi CSI Frăţia - Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România, care a preluat baza turistică a UGSR.