Zgonea şi Tăriceanu vor să mai reducă din comisii

În structura Parlamentului există numeroase comisii a căror activitate cu greu poate fi justificată. Avem, de exemplu, o comisie permanentă comună a revoluţionarilor din Decembrie 1989, care există de un sfert de secol, dar care între timp a fost depăşită de vremuri. După acelaşi model, există câte două comisii pentru românii din străinătate şi două pentru afaceri europene, una la Cameră şi cealaltă la Senat. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, şi cel al Senatului, C.P. Tăriceanu, au propus chiar desfiinţarea unora dintre comisii.

Numărul prea mare de comisii parlamentare a stârnit discuţii aprinse în ultima şedinţă a Birourilor permanente reunite din sesiunea trecută. Stenogramele şedinţei din 21decembrie anul trecut dezvăluie tensiunile iscate pe marginea acestui subiect. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, le-a propus liderilor de grupuri parlamentare să se restrângă activitatea unora dintre comisii, iar şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sugerat, ironic, ca unele dintre ele să fie chiar desfiinţate, „dar ar fi păcat pentru că unii îşi pierd poziţiile”.

Inflaţia de „comitete şi comiţii” fără rost a afectat anul trecut şi activitatea plenului, de multe ori şedinţele celor două camere ale Parlamentului fiind suspendate în lipsă de cvorum, asta în condiţiile în care lucrările comisiilor erau programate în acelaşi timp cu plenul. „E vorba şi de regulament. De multe ori e lipsă de cvorum sau cel puţin când adoptăm anumite legi şi dăm voie unei comisii în paralel cu plenul. Atunci nu mai pune plen”, explică deputatul UDMR, Mate Andras, membru al Comisiei juridice, una dintre cele mai solicitate comisii din Camera Deputaţilor.

Comisia bate filmul

„Eu spun de doi ani de zile, noi avem o comisie pentru Revoluţionari care nu mai are obiectul activităţii, dar noi o păstrăm la 26 de ani de la Revoluţie”, s-a plâns Zgonea în şedinţa Birourilor permanente. „Vă spun sincer că m-am uitat pe ultimele ordonanţe şi la atribuţii, iar comisia nu mai are niciun atribut, decât că e chemată în judecată pentru fapte şi acţiuni de acum zece ani când s-a suplimentat numărul de revoluţionari”, a explicat liderul deputaţilor.

Într-adevăr, la o simplă căutare pe site-ul Camerei, reiese că din 35 de întâlniri ale comisiei în 2015 s-a discutat doar ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii revoluţionarilor, ba chiar s-a creat o subcomisie pentru audierea celor care au reclamat Parlamentul. Luna trecută, Comisiile reunite ale românilor de pretutindeni din Cameră şi Senat au perfectat primul Congres al românilor de pretutindeni, care ar urma să aibă loc la Bucureşti pe 25 martie. Costul total, circa 300.000 de euro, va fi asigurat din bugetul Camerei.

„În loc să facem o singură comisie pentru afaceri europene şi una singură să se ocupe de românii din afara graniţelor, noi avem şi o Comisie UNESCO, care nu face nimic”, a acuzat Zgonea. La Parlament există şi o comisie comună pentru intrarea în spaţiul Schengen, comisie care a avut întâlniri cu ţări „foarte influente” în aderarea României ca Japonia şi Maroc.

"Spre deosebire de alte Parlamente, noi avem două comisii de afaceri europene care au aceleaşi instrumente şi aceleaşi obligaţii şi la fel avem şi la Comisia pentru românii de pretutindeni " - Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor

Câteva comisii vânate de Zgonea au avut o activitate susţinută, dar şeful Camerei Deputaţilor nu a invocat subcomisiile care au o activitate minimală şi care au o vechime de câteva legislaturi.