Se prăznuiește în fiecare an pe 21 noiembrie, în perioada Postului Crăciunului, și aduce credincioșilor lumină, speranță și ocrotire.
Această zi marchează momentul în care, potrivit tradiției, Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, a fost dusă de părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim, pentru a fi închinată lui Dumnezeu.
Semnificația religioasă a sărbătorii
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului simbolizează dedicarea totală față de credință și curăția sufletului. Fecioara Maria, aleasă de Dumnezeu pentru a-L naște pe Iisus Hristos, a fost dăruită Templului ca semn de recunoștință pentru binecuvântarea părinților ei, care nu avuseseră copii până la o vârstă înaintată.
În biserici, credincioșii rostesc rugăciuni speciale pentru luminarea minții și iertarea păcatelor, iar preoții citesc fragmente din Sfânta Scriptură care vorbesc despre smerenie, ascultare și credință neclintită.
Tradiții și obiceiuri de Vovidenia
Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri păstrate din bătrâni, menite să aducă noroc, sănătate și protecție peste casă și familie:
-
Se aprind lumânări sau candele în casă, care trebuie să ardă toată noaptea. Lumina lor este considerată ocrotitoare și alungă răul și bolile.
-
Nu se spală rufe, nu se lucrează și nu se ceartă. Este o zi a liniștii și a iertării, în care se crede că sufletele celor împăcați vor fi binecuvântate.
-
Se face pomană pentru cei trecuți în neființă, iar gospodinele pregătesc bucate de post și colivă, pe care le dau de sufletul morților.
-
Se dă de pomană o lumânare aprinsă și o cană cu apă curată, pentru ca anul care urmează să fie limpede și luminat ca apa sfințită.
Superstiții populare și credințe vechi
Tradițiile populare spun că Vovidenia este o zi cu puteri speciale, în care se deschid cerurile și animalele pot vorbi între ele. De aceea, oamenii evită să stea afară noaptea, de teamă să nu audă glasul lor, considerat semn de nenorocire.
Alte obiceiuri și superstiții păstrate din generație în generație:
-
Fetele tinere țin post și se roagă Maicii Domnului, în speranța că în noaptea de 20 spre 21 noiembrie își vor visa ursitul.
-
Cine postește și se roagă cu credință în această zi va avea parte de sănătate și liniște sufletească tot anul.
-
Se spune că dacă ninge în ziua de Vovidenia, iarna va fi blândă, iar dacă e cer senin, urmează o iarnă grea.
-
Cine aprinde o lumânare pentru Maica Domnului în această zi își va lumina drumul vieții și va fi ferit de necazuri.
-
În unele sate, femeile pun grâu la încolțit, pentru a vedea cum va fi anul ce vine: dacă grâul crește repede, va fi un an roditor.
-
În Bucovina, se spune că păsările care nu s-au retras la iernat în ziua Vovideniei aduc vești bune, iar cei care le hrănesc vor avea noroc.
-
Tot în credința populară, nu se aprinde focul în sobă înainte de răsărit, pentru că se spune că „arde norocul casei”.
Dezlegare la pește și rugăciuni de mulțumire
Deși sărbătoarea cade în Postul Crăciunului, credincioșii au dezlegare la pește, vin și untdelemn. Se consideră o zi a bucuriei și a curățirii sufletești, în care oamenii trebuie să-și deschidă inima către iubire, milostenie și rugăciune.
Preoții îi îndeamnă pe credincioși să rostească rugăciuni către Maica Domnului, cerându-i ocrotire și sprijin în necazuri:
„Maica Domnului, luminează calea mea, întărește-mi credința și ajută-mă să merg pe drumul drept al binelui.”
O zi a luminii și a începuturilor bune
În credința populară, Vovidenia este cunoscută și ca „Sărbătoarea Luminii”, marcând începutul unei perioade de pace și echilibru sufletesc. Oamenii cred că cine întâmpină această zi cu gânduri bune, rugăciune și blândețe va fi însoțit tot anul de noroc, sănătate și iubire.