Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modelele pe combustibili tradiționali, deși duc greul vânzărilor și susțin cheltuielile pentru trecerea la electrice, au fost trecute pe linie moartă din punctul de vedere al dezvoltării tehnologice. Toate fondurile par că au fost alocate pentru electrice și hibride.
Criza semiconductorilor a lovit industria auto chiar după cea a pandemiei de COVID-19, care a închis producția și vânzarea din motive sanitare. Lipsa componentelor electronice a fost și ea cauzată de pandemie, dar s-a răsfrânt în industria auto ca un joc de domino. S-a ajuns astfel în situația în care persoanele care au comandat o mașină nouă să fie anunțate că o vor primi chiar și peste un an. Marii producători au anunțat, rând pe rând, oprirea producției pentru câteva zile sau chiar săptămâni. Iar opririle au devenit un fenomen normal în 2021. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România, producția auto națională a înregistrat o scădere de 6,1% în primele 11 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cea mai mare industria auto din UE, cea a Germaniei, a cunoscut în noiembrie o scădere de 31,7%, al cincilea recul consecutiv. Cauza nu a fost lipsa cererii, ci a materiilor prime, în special a componentelor electronice. „Echipamentele electronice și electrice conțin materiale valoroase și rare, extrase în urma mineritului, adesea găsite în plăcile de circuite, microcipuri, acumulatori, cabluri și periferice. Un smartphone conține, spre exemplu, 72 de elemente găsite în tabelul periodic, dintre care 62 sunt metale, precum zinc, aur, cupru, paladiu, tantal. Ecranele tactile, pe care le utilizăm cu toții în prezent, conțin indiu. Acesta este prezent și în panourile solare. Apoi, tantalul este utilizat în microcondensatori pentru o gamă largă de echipamente, de la telefoane mobile la turbine eoliene”, spunea Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE. Penuria de semiconductori a şters aproape 500 de milioane de euro din profiturile înainte de taxe ale Volkswagen, pe măsură ce grupul german s-a chinuit să producă suficient de multe maşini pentru a satisface un nivel tot mai mari al cererii. Compania germană a avertizat că numărul de vehicule vândute în 2021 va fi similar cu totalul de anul trecut, când au fost livrate circa 9,3 milioane de automobile. S-a ajuns în situația de a livra mașini incomplete sau chiar să se apeleze la instrumente analogice pentru bord. Primul efect a fost dictat de regulile economice. Cererea mai mare a făcut ca prețul mașinilor noi să crească. La preț s-a adăugat și creșterea cauzată de prețuri mai mari ale materiilor prime. Și asta s-a întâmplat înainte de criza energetică mondială, care se va răsfrânge în prețurile din 2022.
Asaltul second-hand
Al doilea efect a fost cel al creșterii valorii automobilelor de pe piața second-hand. Au existat cazuri în care s-a ajuns chiar la o dublare a prețului în doar câteva luni, pe fondul unei cereri mult mai mari decât oferta. Nu s-a mai ținut cont că era vorba de diesel sau benzină, pentru că hibridele sau electricele nu sunt tocmai o alegere bună pe piața second-hand, având în vedere speranța de viață a acumulatorilor, o componentă esențială a mașinii, în acest caz. Potrivit unui studiu realizat de AutoScout24, în medie, prețurile mașinilor second-hand au crescut cu circa 20% în Europa, în ultimele 12 luni. În noiembrie 2021, clienții au plătit în medie cu 3.726 de euro mai mult pentru o mașină la mâna a doua, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Studiul arată că prețul mediu al unei mașini electrice second-hand a ajuns la 33.243 de euro, o creștere de 9%. Hibridele s-au scumpit cu 5 procente (35.279 de euro), iar mașinile pe benzină au ajuns să coste și ele cu 9% mai mult (20.405 euro). Prețul unei mașini diesel va crește cu 8% până la finalul anului. În tot acest timp, mașinile alimentate cu gaz natural s-au ieftinit cu 20%, arată studiul. Mașinile second-hand de segment mediu s-au scumpit cel mai mult, cu 14%. Prețurile mașinilor de clasă mică au crescut și ele cu 12%, iar modelele încadrate la categoria de lux costă cu 10% mai mult. Și prețul unui SUV este cu 8% mai mare.
Surpriza Spring
Anul 2021 a fost anul electrificării cu orice preț. Lansările care au avut ca subiect automobilele cu motoare clasice au trecut în umbra celor electrice sau hibride, chiar dacă susțin nu doar dezvoltarea acestora, ci chiar și existența producătorilor. Dacia a dat lovitura în Europa cu Springul electric. Chiar și în România unde 4.000 de precomenzi s-au epuizat în doar câteva oare. După jumătate de an de așteptare, 1.000 de români și-au primit Springurile. Chiar dacă probleme care apar la mașina chinezească cu siglă de Mioveni sunt multiple, proprietarii lor sunt încântați. În primul rând pentru că ei au plătit mai puțin de 10.000 de euro pentru o electrică, pe ceilalți 10.000 de euro suportându-i statul. În UE, Dacia Spring a încheiat a 11-a lună din 2021 pe locul al treilea, cu 5.746 de unități comercializate. Locul 1 a fost ocupat de Tesla Model 3 (10.739 de unități, +119%), iar pe locul 2 s-a clasat Renault Zoe (8.658 de exemplare, -12%). Dacia Spring a întrecut modele mai sofisticate, cum ar fi Tesla Model Y, Skoda Enyaq, Volkswagen ID.4, Volkswagen ID.3, Peugeot e-208, Volkswagen e-Up și Kia e-Niro. Succesul Daciei electrice s-a datorat nu doar prețului, ci și faptului că lunile octombrie-noiembrie au coincis cu onorarea comenzilor făcute peste an și care au avut întârzieri la livrare de șase luni. Rămâne de văzut cum se va descurca Springul de acum încolo.
Regele Tesla
Tesla este cel mai mare și mai cunoscut producător de mașini electrice din lume, iar Elon Musk a devenit cel mai bogat om din lume. Vânzările Tesla au crescut masiv în acest an, de la 499.550 de unități în tot anul 2020, conform Economic Times, la 627.000 în primele trei trimestre din 2021. Compania este pe cale să realizeze 900.000 de autoturisme în acest an, aproape dublu comparativ cu anul trecut, conform InsideEVs.com. Performanța Tesla vine după creșterea producției Model 3 și Model Y, dar și a vânzărilor bune din China. Tesla a deschis o fabrică în Shanghai în 2019 și acum majorează producția. Extindere rapidă concomitent, Tesla este pe cale să inaugureze în acest an două noi fabrici, una în Austin, SUA, și alta lângă Berlin, Germania, care vor majora și mai mult capacitatea de producție a constructorului american. În aceste momente, Tesla lucrează la noi modele, precum cel de teren Cybertruck, camionul Semi și modelul sport Roadster.
Amenințarea Chinei
Principalul rival al lui Tesla e China. Vânzările de vehicule eco din China au explodat în primele 11 luni. Acestea au urcat cu 166,8% în perioada ianuarie-noiembrie, până la 2,99 de milioane de unități, potrivit FastMarkets.com. Cifra este cu un milion mai mult decât previziunile și reprezintă 17,8% din piață. Practic, un autoturism din cinci vândut acum în China este eco. China include în această categorie mașinile electrice, mașinile plug-in hibrid și cele pe hidrogen. Spre comparație, anul trecut se vindeau în China doar 1,3 milioane de mașini electrice. Statul asiatic acontează 40% din vânzările mondiale de autoturisme electrice. În luna noiembrie, constructorul auto care a vândut cele mai multe mașini eco în China este BYD, al cărui nume vine de la Build Your Dreams (Construiește-ți Visurile Tale – n.r.). Acesta a raportat 90.142 de mașini eco vândute, în urcare cu 246,8% față de noiembrie 2020. Compania produce atât mașini electrice și hibrid, cât și baterii și semiconductori, iar miliardarul american Warren Buffett deține acțiuni la BYD.
Locul al doilea este ocupat de o companie mixtă între grupul chinez SAIC, cel american General Motors și constructorul chinez Wuling, cu 44.157 de unități vândute în noiembrie. Tesla se află abia pe poziția a treia, cu 31.732 de autoturisme comercializate în China. Pe lângă acestea, în China există foarte multe start-up-uri în domeniul mașinilor electrice. Unele s-au listat deja pe burse și au vânzări, precum Nio, Xpeng, Li Auto. China este atât de avansată în domeniul mașinilor electrice, încât The Guardian scria în data de 25 noiembrie că statul asiatic „a monopolizat industria vehiculelor electrice”.
Cifre
- 1.000 de miliarde de dolari, valoarea Tesla
- 3 milioane de mașini eco vândute în China
- 6,1%, declinul industriei auto românești în primele 11 luni
