Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre metodele prin care Uniunea Europeană încearcă să combată poluarea este impunerea convertirii către mașinile propulsate de un motor electric. Practic, producătorii auto vor fi nevoiți ca începând cu anul 2030 să renunțe la fabricarea mașinilor cu motoare termice, pentru a reduce această problemă a poluării care se pare că doar în Europa este atât de gravă.
Ceea ce oficialii nu au luat în calcul este însă problema bateriilor acestor mașini în momentul în care se vor degrada. Un alt factor care se pare că le-a scăpat este și procesul prin care sunt fabricate aceste baterii și cât se poluează în timpul producției.
Vehicule „verzi” care poluează
Emisiile poluante ale acestor vehicule nu trebuie căutate sub capotă, ci în uzinele unde sunt fabricate, arată un studiu recent. Producția mașinilor electrice va fi mai poluantă decât cea pentru autoturismele pe combustibil.
În tot spațiul online sunt reclame care arată doar avantajele unui motor electric, dar nimeni nu spune public cât sunt de fapt de prietenoase cu mediul.
Un studiu Bloomberg arată și partea mai puțin frumoasă despre mașinile electrice. Adevărul despre ele trebuie să privească și cantitatea imensă de energie și resurse neregenerabile care este utilizată pentru producția bateriilor.
Înainte oamenii se plângeau că se trece prea greu la varianta de mașini electrice, când de fapt s-ar putea să aibă o supriză. Mai nou, producătorii nu vor mai avea în ofertă mașini cu motoare termice și vor trece rapid la cele pe baterii litiu-ion, care, după cum știm cu toții, au dezavantajele lor. Chiar dacă în materie de baterii tehnologia litiu-ion este cea mai avansată în momentul de față, aceasta are suficiente dezavantaje care să le facă viața oamenilor puțin mai grea decât în cazul în care ar fi deținut o mașină tradițională. Problemele bateriilor vin de la prețul pe care îl au, până la procesul de producție, care nu este tocmai cel mai „clean” din punct de vedere al poluării.
„Nu zic că este rău ca mașinile electrice să le înlocuiască pe cele poluante, dar problema apare când vine vorba de locurile unde sunt fabricate mașinile și bateriile respective. Studiul Bloomberg estimează că în 2025, în întreaga lume ar putea circula peste 70 de milioane de vehicule electrice cu baterii de capacitate 60 kWh, fabricate în Germania, China, Thailanda și Taiwan, țări care se bazează pe energie neregenerabilă. În aceste state, combustibilii fosili sunt și vor fi mult timp de acum înainte principala sursă pentru industriile grele și producătoare de energie. Numai pentru producția unei singure baterii pentru un vehicul de doar 500 de kilograme (cele mici, precum Smart) este emisă cu 74% mai multă poluare decât în cazul producției unui întreg vehicul pe combustibil (într-o uzină care, la fel, se bazează pe combustibili fosili). Cu cât greutatea și distanțele parcurse vor fi mai mari, cu atât va fi necesară o baterie mai mare și, implicit, mai multă energie utilizată pentru fabricarea ei. Se vor reduce poluarea și zgomotul motoarelor din orașe, dar emisiile se vor concentra în cantități mai mari în alte zone”, a declarat un reprezentant al Asociației Constructorilor de Automobile din România.
Citește pe Antena3.ro
Fiabilitatea mașinilor electrice
Una dintre părțile bune prezentate de producătorii de mașini electrice este faptul că aceste autoturisme propulsate electric sunt mult mai fiabile decât cele cu motoare pe combustie. Potrivit acestora, fiabilitatea menționată este posibilă doar cu o întreținere exemplară a mașinii și durata acestora de viață poate trece de un deceniu. Însă acest lucru este prezent deja pe piața de mașini cu motoare termice, care dacă se bucură de o întreținere ca la carte pot funcționa chiar și după 50 de ani. Se pare că intenția producătorilor de a promova fiabilitatea acestor mașini ale secolului XXI le-a făcut doar să piardă teren în fața celor tradiționale. Singurul lucru care ar trebui menționat în cazul mașinilor pe combustibili fosili ar fi creșterea cantităților de emisii odată cu timpul, însă de la 10 la 50 de ani, lipsesc vreo 4 decenii.
Prețul, o altă problemă a mașinilor electrice
Pe lângă prețul ridicat de achiziție a mașinilor electrice, inclusiv întreținerea bateriilor este una costisitoare. Diferența dintre prețul de achiziție al unei mașini normale diesel, respectiv al uneia electrice este destul de mare. Spre exemplu, modelul VW Golf 1.6 TDI DSG are un preț de bază de circa 22.400 de euro, în timp ce VW e-Golf are ca preț de pornire aproximativ 38.000 de euro, deci mașina electrică e mai scumpă cu vreo 70% decât cea diesel.
Am discutat inclusiv problema schimbării bateriilor și cu managerul de Comunicare BMW România, Alexandru Șeremet. Potrivit declarațiilor acestuia, „Costul schimbării bateriilor pentru un model BMW i3 este de aproximativ 8.000 de euro, pentru iX3, care are capacitatea de stocare a energiei dublă față de i3 poate ajunge până la 16.000 de euro, iar pentru modelul BMW iX, costul integral al bateriei poate ajunge și la 20.000 de euro. Garanția oferită de dealer pentru durata de viață a bateriilor este de 8 ani, dar are și o limită de kilometri parcurși, în cazul depășirii limitei de kilometri înainte de 8 ani, garanția nu se mai aplică”.
Aceste limite de garanție se impun și la modelul lansat de Visual Fan, care poartă numele de Skywell ET 5. Potrivit unui reprezentant al dealerului Brady Auto, „Garanția bateriilor pentru Skywell este valabilă 8 ani sau în limita a 150.000 de kilometri. Costul înlocuirii bateriei integral este de aproximativ 15.000 de euro, însă prețul este momentan orientativ, mașina fiind lansată pe piață în luna decembrie a anului 2021”.
În concluzie, mașinile electrice nu sunt chiar atât de „verzi” pe cât se zice, iar un alt aspect important este faptul că aceste te limitează din punctul de vedere al distanței pe care o poți parcurge. Pe lângă timpul suplimentar pe care ești nevoit să îl aștepți pentru ca mașina să se încarce, acestea, precum mașinile cu motor pe combustie, sunt influențate de diverși factori de mediu, precum temperatura.
Material realizat în colaborare cu revista Capital
