500 de milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea

Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar. Una dintre ele avute în vedere de Comisia Europeană este dublarea ratei de renovare a clădirilor în acest deceniu. România, o ţară cu un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, ar trebui să investească 12,8 miliarde de euro între 2020 și 2030 pentru a asigura creşterea gradului de renovare a clădirilor neconforme, potrivit Strategiei de Renovare pe Termen Lung adoptată de Guvern la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut.

Ultimului raport al Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), publicat recent, relevă că rata curentă de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon din sectorul imobiliar nu avansează în ritmul necesar atingerii obiectivelor propuse pentru 2050. Condiţiile climatice nefavorabile, extinderea rapidă a suprafeţelor construite şi majorarea cererii de energie pentru servicii sunt elementele care contribuie în mod decisiv la această întârziere. În anul 2019, clădirile au avut o pondere de 35% din consumul total de energie primară şi 38% din consumul de energie care a generat emisiile de gaze cu efect de seră. Tocmai de aceea, potrivit Strategiei Wave Renovation, a Comisiei Europene, „UE trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul de energie cu 14% , iar consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%”.

Comisia Europeană impune renovarea extinsă

Potrivit condiţiilor impuse de Comisia Europeană, renovările vor fi considerate eligibile dacă în urma lor cererea netă de energie primară în comparație cu performanța energetică de bază a clădirii înainte de renovare se reduce cu 30%. De asemenea, instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor electrice, montarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice în clădiri și parcări, instalarea de instrumente și dispozitive pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, precum şi utilizarea tehnologiilor de energie regenerabilă sunt alte condiţii pe care vor trebui să le respecte procesul de renovare a clădirilor. Vorbim practic despre o renovare extinsă.

508 milioane de metri pătraţi de clădiri sunt nerenovaţi în România

Cum se prezintă situaţia la noi

Deşi România dispune de politici publice și de un cadru legislativ bine conturat de reglementare a problematicii în domeniul eficienței energetice (EE) a clădirilor, progresele înregistrate în ultimul deceniu au fost modeste. La nivel național, consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%), clădiri comerciale și publice. Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală. Pe baza programelor actuale susținute din fonduri de la bugetul de stat și bugetele locale, fonduri UE și instituții financiare internaționale, aproximativ 6% din clădiri vor fi renovate până în 2020 (5% în cazul clădirilor rezidențiale și, respectiv, 9% în cazul clădirilor publice și comerciale), iar aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri va trebui renovată sau reconstruită până în 2050. Cea mai mare pondere (aproximativ 91%) din clădirile care necesită renovare se află în sectorul rezidențial, locuinţele individuale reprezentând aproximativ 65% din total.

În mediul post-Covid, investițiile în renovarea clădirilor sunt considerate un domeniu prioritar, deoarece conduc la economiile de energie necesare în timp ce creează locuri de muncă și stimulează economia, potrivit raportului EPBD.

Avem nevoie de investiţii imense

Pe baza ritmului de renovare, a ariei utile a clădirilor renovate, a numărului de beneficiari, a economiilor de energie estimate, a reducerilor de emisii de CO2 și a impactului asupra sectorului construcțiilor, cei care au realizat strategia recomandă un scenariu care ar însemna investiții de aproximativ 12,8 miliarde euro între 2020 și 2030. Per total, în România există 508 milioane de metri pătraţi de clădiri care au nevoie de renovare. Această investiție nu include însă costuri de intervenții pentru reducerea riscului seismic şi nici suma de circa un miliard de euro pentru finanțarea costurilor administrative ale programului și activitățile de sprijin necesare, formare profesională și asistență tehnică. În ceea ce priveşte finanţarea programului de renovare, se au în vedere subvenţiile de la bugetul de stat şi fondurile europene, dar şi deschiderea unor linii de credite pentru băncile care vor fi cooptate în program, scheme de credit pentru populaţie. De asemenea, se au în vedere instrumente de finanțare specializate (de exemplu, fonduri de capital, fonduri de rezervă pentru pierderi de împrumut, fonduri de garantare a performanței, împrumuturi pentru capital de lucru) pentru a sprijini companiile de servicii energetice, companiile de întreținere, utilități și alți furnizori terți care pot contribui la renovarea clădirilor cu unele scheme de rambursare.

Din acest an, doar clădiri nZEB

Începând cu acest an, toate clădirile private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”). Noua reglementare a intrat în vigoare după ce ea se aplica de la sfârşitul anului 2018 pentru clădirile publice. Conform legislației româneşti, prin nZEB se înţeleg clădirile cu performanță energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de la locația clădirii, potrivit lui Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG). De asemenea, în această perioadă Ministerul Dezvoltării pregăteşte aprobarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor care va explica pentru fiecare tip de clădire în parte cum se calculează standardele nZEB.