x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

500 de milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea

0
Autor: Adrian Stoica 09 Mar 2021 - 08:09
500 de milioane de metri pătraţi de clădiri aşteaptă renovarea


Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar. Una dintre ele avute în vedere de Comisia Europeană este dublarea ratei de renovare a clădirilor în acest deceniu. România, o ţară cu un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, ar trebui să investească 12,8 miliarde de euro între 2020 și 2030 pentru a asigura creşterea gradului de renovare a clădirilor neconforme, potrivit Strategiei de Renovare pe Termen Lung adoptată de Guvern la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut.

 

Ultimului raport al Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), publicat recent, relevă că rata curentă de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon din sectorul imobiliar nu avansează în ritmul necesar atingerii obiectivelor propuse pentru 2050. Condiţiile climatice nefavorabile, extinderea rapidă a suprafeţelor construite şi majorarea cererii de energie pentru servicii sunt elementele care contribuie în mod decisiv la această întârziere. În anul 2019, clădirile au avut o pondere de 35% din consumul total de energie primară şi 38% din consumul de energie care a generat emisiile de gaze cu efect de seră. Tocmai de aceea, potrivit Strategiei Wave Renovation, a Comisiei Europene, „UE trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul de energie cu 14% , iar consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%”.

 

Comisia Europeană impune renovarea extinsă

 

Potrivit condiţiilor impuse de Comisia Europeană, renovările vor fi considerate eligibile dacă în urma lor cererea netă de energie primară în comparație cu performanța energetică de bază a clădirii înainte de renovare se reduce cu 30%. De asemenea, instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor electrice, montarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice în clădiri și parcări, instalarea de instrumente și dispozitive pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, precum şi utilizarea tehnologiilor de energie regenerabilă sunt alte condiţii pe care vor trebui să le respecte procesul de renovare a clădirilor. Vorbim practic despre o renovare extinsă.

 

508 milioane de metri pătraţi de clădiri sunt nerenovaţi în România

 

Cum se prezintă situaţia la noi

 

Deşi România dispune de politici publice și de un cadru legislativ bine conturat de reglementare a problematicii în domeniul eficienței energetice (EE) a clădirilor, progresele înregistrate în ultimul deceniu au fost modeste. La nivel național, consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%), clădiri comerciale și publice. Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală. Pe baza programelor actuale susținute din fonduri de la bugetul de stat și bugetele locale, fonduri UE și instituții financiare internaționale, aproximativ 6% din clădiri vor fi renovate până în 2020 (5% în cazul clădirilor rezidențiale și, respectiv, 9% în cazul clădirilor publice și comerciale), iar aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri va trebui renovată sau reconstruită până în 2050. Cea mai mare pondere (aproximativ 91%) din clădirile care necesită renovare se află în sectorul rezidențial, locuinţele individuale reprezentând aproximativ 65% din total.

 

 

În mediul post-Covid, investițiile în renovarea clădirilor sunt considerate un domeniu prioritar, deoarece conduc la economiile de energie necesare în timp ce creează locuri de muncă și stimulează economia, potrivit raportului EPBD.

 

Avem nevoie de investiţii imense

 

Pe baza ritmului de renovare, a ariei utile a clădirilor renovate, a numărului de beneficiari, a economiilor de energie estimate, a reducerilor de emisii de CO2 și a impactului asupra sectorului construcțiilor, cei care au realizat strategia recomandă un scenariu care ar însemna investiții de aproximativ 12,8 miliarde euro între 2020 și 2030. Per total, în România există 508 milioane de metri pătraţi de clădiri care au nevoie de renovare. Această investiție nu include însă costuri de intervenții pentru reducerea riscului seismic şi nici suma de circa un miliard de euro pentru finanțarea costurilor administrative ale programului și activitățile de sprijin necesare, formare profesională și asistență tehnică. În ceea ce priveşte finanţarea programului de renovare, se au în vedere subvenţiile de la bugetul de stat şi fondurile europene, dar şi deschiderea unor linii de credite pentru băncile care vor fi cooptate în program, scheme de credit pentru populaţie. De asemenea, se au în vedere instrumente de finanțare specializate (de exemplu, fonduri de capital, fonduri de rezervă pentru pierderi de împrumut, fonduri de garantare a performanței, împrumuturi pentru capital de lucru) pentru a sprijini companiile de servicii energetice, companiile de întreținere, utilități și alți furnizori terți care pot contribui la renovarea clădirilor cu unele scheme de rambursare.

 

Din acest an, doar clădiri nZEB


Începând cu acest an, toate clădirile private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”). Noua reglementare a intrat în vigoare după ce ea se aplica de la sfârşitul anului 2018 pentru clădirile publice. Conform legislației româneşti, prin nZEB se înţeleg clădirile cu performanță energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de la locația clădirii, potrivit lui Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG). De asemenea, în această perioadă Ministerul Dezvoltării pregăteşte aprobarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor care va explica pentru fiecare tip de clădire în parte cum se calculează standardele nZEB. 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Vești bune. Standard & Poor's modifică ratingul României la „stabil”

Vești bune. Standard & Poor's modifică ratingul României la „stabil”
Agenția de rating Standard & Poor's a anunțat îmbunătățirea perspectivei de la "negativ" la "stabil" aferentă ratingului acordat datoriei guvernamentale a României. Agenția de rating Standard &...

Disponibilizări la o mare companie românească. Vor pleca 1400 de persoane

Disponibilizări la o mare companie românească. Vor pleca 1400 de persoane
CFR Marfă vrea să reducă în acest an numărul de angajaţi cu 1400 de persoane, faţă de nivelul de la finele lui 2020, şi estimează un câştig mediu lunar, pe baza cheltuielilor de natură salarială, de 4.861...

Dacia pe val. Vânzările în Europa au crescut cu peste 67% în martie 2021

Dacia pe val. Vânzările în Europa au crescut cu peste 67% în martie 2021
Vânzările automobilelor Dacia în Europa au crescut cu 67,4% în luna martie 2021. Cota de piaţă a producătorului a urcat la 2,5%, de la 2,4% în aceeași perioadă din 2020,...

Comerțul cu ridicata a crescut cu 4,8% în primele două luni din 2021

Comerțul cu ridicata a crescut cu 4,8% în primele două luni din 2021
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, a crescut în primele două luni din acest an faţă de aceeași perioadă din 2020, ca serie brută...

Ce spune Mugur Isărescu despre reducerea dobânzii de politică monetară și inflație

Ce spune Mugur Isărescu despre reducerea dobânzii de politică monetară și inflație
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, anunță că nu va mai fi redusă dobânda de politică monetară iar instituția pe care o conduce va asigura flexibilitatea țintei de...

Guvernul renunță la managementul performant. Salarii secrete în companiile naționale din energie

Guvernul renunță la managementul performant. Salarii secrete în companiile naționale din energie
După ce PSD a încercat să politizeze marile companii din energie, acum și noul guvern a început să înlăture de la conducere mangementul performant și să impună directori afilați politic, fără pregătire pro...

Dancă: Compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană

Dancă: Compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană
Schema de ajutor pentru compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană, anunță deputatul PNL Ionel Dancă, fost șef al Cancelariei premierului Ludovic Orban, scrie...

ANCOM: Traficul de internet pe rețele fixe a crescut cu 51% în 2020

ANCOM: Traficul de internet pe rețele fixe a crescut cu 51% în 2020
Traficul de internet în reţelele fixe din România a avut o creștere de 51% în 2020, comparativ cu perioada anterioară. Și în reţelele mobile avansul a fost de 30%,...

Un nou director general la CFR Călători

Un nou director general la CFR Călători
Compania CFR Călători va avea un nou director general în persoana lui Ovidiu Vizante. Acesta se va afla la conducerea societății din data de 20 aprilie, anunță Ministerul Transporturilor şi...

Se iau bani de la meseriile esențiale: medici, profesori și polițiști

Se iau bani de la meseriile esențiale: medici, profesori și polițiști
În numele egalității din Legea Salarizării, Guvernul pregătește scăderi importante de venituri. Cei mai afectați bugetari vor fi medicii și personalul medical, profesorii și polițiștii. Sindicatele din cele...

Liber la dat cu draga la vongole

Liber la dat cu draga la vongole
Au mare căutare în restaurantele din străinătate. Servite cu sos de vin, cu usturoi și pătrunjel, ele sunt printre cele mai  căutate delicatese, deși prețurile nu sunt mici deloc. Vorbim despre scoicile...

La Transgaz vin specialiștii lui Cîțu. Unul e liberal, celălalt, o cunoștință

La Transgaz vin specialiștii lui Cîțu. Unul e liberal, celălalt, o cunoștință
Galerie Foto Mircea Abrudean, secretar general adjunct al Guvernului, şi Laura Raluca Alina Dragotă au fost propuşi recent să facă parte din Consiliul de Administraţie al companiei de stat Transgaz, operatorul sistemului...

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault

Schimbare importantă pentru Dacia în cadrul grupului Renault
Pentru prima dată de când Gru­pul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele...

Industria de apărare, la limita supraviețuirii

Industria de apărare, la limita supraviețuirii
Galerie Foto Industria de apărare românească se îndreaptă cu pași mari spre colaps, iar sindicaliștii spun că au fost aduși la disperare de indiferența cu care ministrul Economiei Claudiu Năsui tratează problemele...

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent

Cimitirul oilor de la Smârdan - Gelu Cazacioc, trimis în judecată pentru furt de curent
Galerie Foto În scandalul sutelor de cadavre de oi îngropate la marginea localității Smârdan în loc să fie incinerate după ce au fost scoase de pe nava eșuată în portul Midia în 2019, apar primele trimiteri în...
Serviciul de email marketing furnizat de