Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 2019, numărul deceselor rutiere a scăzut în Spania, Franța și Italia, în timp ce a crescut în Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia. În schimb, în ultimii patru ani, Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria și Polonia sunt pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 50% a deceselor rutiere și a rănilor grave până în 2030. Clasamentul general al ratelor de deces din țări nu s-a schimbat semnificativ, cele mai sigure drumuri fiind încă găsite în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (27/milion). Bulgaria (82/milion) și România (81/milion) au raportat cele mai mari rate de deces în 2023, în condițiile în care media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori, față de 44 în 2022.
La nivelul UE, numărul deceselor rutiere în 2023 a scăzut cu 2.360, el reprezentând o reducere de numai 10% comparativ cu anul de referință 2019, dar se manifestă deja o tendință de scădere a deceselor în mai multe state membre.
Cifră 600 de milioane de euro are la dispoziție România prin PNRR pentru creșterea siguranței rutiere
Cifrele Poliției arată dezastrul
Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, media zilnică a accidentelor grave a depășit pragul de 12 în 2023, România fiind „fruntașă” la acest capitol în Europa. De asemenea, peste 1.600 de persoane își pierd viața anual pe drumurile publice, ceea ce echivalează cu întreaga populație a unei comune din România. De exemplu, în 2023, numărul acestora a fost de 1.545, după ce în 2022 a fost de 1.633, ceea ce înseamnă totuși o scădere față de anul de referință 2019, când s-au înregistrat 1.864 de decese, mai arată statistica Poliției.
Cum a arătat anul 2022 (pentru 2023 nu există date detaliate la nivelul UE):
- 52% dintre decesele din traficul rutier au avut loc pe drumurile rurale, față de 38% în zonele urbane și 9% pe autostrăzi;
- Peste 2.000 de bicicliști au fost uciși în 2022. Acesta este singurul grup principal de utilizatori ai drumurilor care nu a înregistrat o scădere semnificativă a deceselor în ultimul deceniu, în special din cauza unei lipse persistente a infrastructurii adecvate și comportamentului nesigur al tuturor utilizatorilor drumului, cum ar fi viteza, distragerea atenției și conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor;
- Bărbații au reprezentat trei din patru decese rutiere (77%);
- Persoanele cu vârsta peste 65 de ani sunt expuse unui risc mai mare, deoarece reprezintă 29% din toate decesele rutiere, în timp ce reprezintă 21% din populație. În mod similar, tinerii de 18-24 de ani au reprezentat 12% din decesele rutiere, dar 7% din populație;
- Ocupanții mașinilor (șoferi și pasageri) au reprezentat 45% din totalul deceselor, în timp ce pietonii au reprezentat 18%, utilizatorii de motociclete cu două roți (motociclete și mopede) - 19%, iar bicicliștii - 10%.
- Dintre cei cu vârsta peste 65 de ani, pietonii reprezintă 29% din decese, iar bicicliștii - 17%.
Ținta: 0 decese rutiere până în 2030
În 2018, UE și-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% a deceselor rutiere și a persoanelor rănite grav până în 2030, luând ca reper anul 2019. Acest lucru a fost stabilit în Planul strategic de acțiune al Comisiei Europene privind siguranța rutieră și Cadrul de politică pentru siguranța rutieră al UE 2021-2030, care a stabilit, de asemenea, planuri de siguranță rutieră care urmăresc să atingă zero decese rutiere până în 2050 („Viziunea Zero”). În martie 2023, Comisia a înaintat un pachet de propuneri care abordează siguranța rutieră, inclusiv cerințe actualizate pentru permisele de conducere și o mai bună aplicare transfrontalieră a regulilor de circulație rutieră. Siguranța rutieră a fost, de asemenea, un element esențial al inițiativelor recente ale politicii de mobilitate ale UE, inclusiv Strategia de mobilitate durabilă și inteligentă, noul regulament TEN-T și Cadrul de mobilitate urbană. În propunerea sa de Declarație europeană privind ciclismul, Comisia recunoaște că siguranța este o condiție prealabilă pentru a încuraja oamenii să meargă cu bicicleta și depune eforturi pentru a pregăti orientări pentru cerințele de calitate privind utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, inclusiv bicicliștii.
Top 10 țări cu cele mai puține decese rutiere la un milion de locuitori în 2023
1. Liechtenstein 0
2. Islanda 21
3. Suedia 22
4. Elveția 22
5. Norvegia 22
6. Malta 26
7. Danemarca 27
8. Finlanda 32
9. Olanda 35
10. Irlanda 35
- În 2022 Liechtenstein raportase tot zero decese, iar în 2021 - un deces
Top 10 țări cu cele mai multe decese rutiere la un milion de locuitori în 2023
1. Bulgaria 82
2. România 81
3. Letonia 76
4. Croația 71
5. Portugalia 61
6. Grecia 60
7. Lituania 56
8. Italia 52
9. Polonia 52
10. Slovacia 52
Sursa: Comisia Europeană
A fost lansată Carta Albă a Siguranței Rutiere
În luna decembrie a anului trecut, Coaliția pentru Siguranță Rutieră a lansat Carta Albă a Siguranței Rutiere, primul document strategic care propune măsuri concrete în vederea reducerii numărului de accidente rutiere din România. Pornind de la acest document, autorii lui au solicitat schimbarea legislației rutiere ca un prim pas pentru reducerea numărului de victime. Schimbarea modului de obținere a carnetului de șofer, înăsprirea pedepselor pentru șoferii indisciplinați și pentru cei care conduc sub influența alcoolului și a drogurilor, introducerea unui sistem de camere video pentru verificarea rapidă a șoferilor care circulă fără RCA și interconectarea bazelor de date ale Poliției cu Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) figurează printre măsurile propuse de Coaliția pentru Siguranță Rutieră, o asociație care reunește Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), jucători din piața de asigurări, reprezentanți ai transportatorilor etc. Printre măsurile incluse în Carta Albă a Siguranței Rutiere se numără și introducerea educației rutiere în școli.
Examenul pentru carnetul de șofer, prea ușor
Reanalizarea modului de obţinere a permisului auto este o altă măsură care va trebui adoptată, conform Cartei. „Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române din 10 mai 2023, 28% dintre accidentele grave din 2022 au fost cauzate de şoferi cu mai puţin de un an de experienţă. Astfel, ar trebui demarate acţiuni pentru a ridica nivelul dificultăţii examenului auto, spre exemplu prin revenirea la probele de poligon şi de conducere de noapte”, se mai arată în Cartă. De asemenea, modificarea sistemului sancţionator pentru abaterile rutiere ar urma să fie o altă măsură care va contribui la disciplinarea traficului rutier. În 2022, România a cheltuit echivalentul a 1,5% din PIB cu îngrijirea medicală a persoanelor care au fost victime ale unor accidente rutiere, ceea ce înseamnă circa 5 miliarde de euro.
