Acordul cu Fondul Monetar Internaţional pune la slăbit sistemul bugetar şi companiile de stat, potrivit memorandumului prezentat pe site-ul instituţiei financiare internaţionale.
"Fondul total de salarii scade cu un sfert în următorii doi ani, bonusurile nemonetare trebuie să dispară, ceea ce pentru Ministerul Turismului este o dramă", a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată. Bonusurile nemonetare sunt tichetele cu valoare care se acordă angajaţilor şi au o mare varietate: tichete cadou, de masă, tichete de vacanţă etc.
FMI avertizează la capitolul legat de riscuri că alegerile prezidenţiale din toamnă ar putea submina implementarea programului cu Fondul. Mai exact, FMI spune că disputele politice şi pomenile electorale ar putea pune piedici serioase restructurării economiei. Conform datelor prezentate în acord, fondul total de salarii trebuie să scadă de la nivelul de 8,6% din produsul intern brut din anul 2008 la 6,7% în anul 2011.
SE STRÂNGE LAŢUL
Laţul este şi mai puternic în cazul companiilor de stat. Ministerul Finanţelor şi cel al Muncii, dar şi alte instituţii vor furniza FMI toate datele privind companiile publice aflate în monitorizare la începutul acordului încheiat cu instituţia internaţională, precum şi sancţiunile luate în cazul neîndeplinirii ţintelor stabilite.
"În timpul programului, informaţiile vor cuprinde şi documentele privind sancţiunile aplicate - scăderea salariilor şi demiterea conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţelor 37/2008 şi 79/2008 - dacă bugetele şi ţintele de restructurare ale companiilor nu sunt realizate", potrivit memorandumului tehnic de înţelegere semnat de autorităţile române cu Fondul Monetar Internaţional, care a fost publicat miercuri.
Documentul mai arată că Guvernul trebuie să dispună măsuri suplimentare de monitorizare a companiilor cu capital integral sau majoritar de stat pentru reducerea datoriilor şi încadrărilor de personal. "Guvernul va verifica mult mai atent, prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, companiile cu capital integral sau majoritar de stat şi filialele acestora, pentru diminuarea volumului de arierate, creanţe şi pierderi, precum şi pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor de personal va fi menţinut în limitele stabilite în bugetele de venituri şi cheltuieli", se mai arată în memorandum.
Potrivit lui Voinea, cele mai mari restructurări trebuie realizate la companiile cu cele mai mari datorii: Compania Naţională a Huilei (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi Căile Ferate Române (CFR).
MAJORĂRI MAI MICI DE PENSII
De asemenea, majorările de pensii se decuplează de cele ale salariilor. "Pensiile vor creşte cu rata inflaţiei. Anul trecut, salariul mediu a crescut cu 20%, dar inflaţia a crescut doar cu 6%", a mai precizat Voinea. Era subvenţiilor s-a terminat, documentul precizând că acestea vor scădea de la 1,6% în 2008 la 1,2% în 2009 şi la 0,9% în 2010.
Datele prezentate de Fond aruncă în aer laudele Guvernului Boc, potrivit cărora în acest an se vor pompa 10 miliarde de euro pentru investiţii. "Cel mai interesant în acordul cu FMI este faptul că la capitolul cheltuieli de capital acestea scad la 3,5% din PIB, de la 4,6%, şi vor ajunge la 4% abia în 2011. Asta înseamnă că pentru acest an suma alocată investiţiilor nu este decât de circa 5 miliarde de euro", a completat Voinea.
EURO VA FI 4,8 LEI ÎN 2010
Cursul de schimb pe care Fondul Monetar Internaţional îl estimează este de 4,43 de lei pentru un euro în acest an şi de 4,8 lei pentru 2010. Documentele precizează că produsul intern brut al României este de 531,3 miliarde de lei în acest an, iar în euro ar fi 119,7 miliarde de euro. Astfel, pentru acest an, cursul prognozat de FMI este de 4,43 de lei pentru un euro.
"Până acum, cursul rar a atins 4,3 lei în acest an. Ca să fie 4,43 de lei media, ar trebui ca în a doua jumătate a anului să ajungă la 4,5 lei", a mai spus Voinea.
Utilizând acelaşi calcul la estimările PIB pentru anul 2010, 568,5 miliarde de lei, respectiv 118,8 miliarde de euro, rezultă un curs mediu de 4,8 lei pentru anul 2010. Directorul GEA a amai adăugat că aceste cursuri de schimb nu sunt obligatorii, dar că Fondul ne-a lăudat că am devaluat leul în 2008.
PROGNOZE CAP ÎN CAP
Liviu Voinea a mai pus la îndoială analizele Fondului Monetar Internaţional, deoarece estimările făcute pe curs sunt contradictorii. "Este o controversă, deoarece în 2007, când euro era 3,4 lei şi continua să scadă, FMI a zis într-un raport că leul nu este supraapre-
ciat. Acum spun că e încă supraevaluat, deşi la finele lui 2008 era deja cu 20% sub nivelul din 2007", a explicat Voinea.
Autorităţile române doresc să ajungă la un acord cu băncile, privind restructurarea creditelor în valută acordate populaţiei prin rescadenţare şi reînnoire, dar şi prin transformarea monedei de împrumut prin transformarea în lei.
FĂRĂ INFLAŢIE MARE
FMI ne-a impus şi criterii pentru inflaţie. La depăşirea cu două puncte procentuale a nivelului central stabilit sunt necesare măsuri, ca obligaţie de continuare a programului, potrivit memorandumului tehnic publicat miercuri. Ţinta pentru 2009 a fost fixată la 4,5% plus/minus un punct procentual, potrivit memorandumului tehnic de înţelegere semnat de autorităţile române cu FMI.
Prin înţelegerea cu FMI au fost stabilite criterii de performanţă şi pentru lunile iunie şi septembrie 2009, când rata anuală a inflaţiei ar trebui să se încadreze într-un interval de plus/minus un punct procentual faţă de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%. În luna mai era de 5,95%.
CREŞTE SAU NU TVA?
Guvernul a decis creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA), a acuzat deputatul PNL Bogdan Olteanu. "În 2011, faţă de 2009, Guvernul se angajează să colecteze cu peste un miliard de euro mai mult din TVA. Ca să iasă acest miliard în plus există o singură soluţie: majorarea TVA", a spus Olteanu. "Ori ne-a minţit pe noi, ori au minţit FMI", a completat Olteanu.
El a mai menţionat că Guvernul şi-a asumat creşterea contribuţiilor sociale cu 3%-4%, creşterea impozitelor pe terenuri şi clădiri, taxe şi impozite locale, reducerea veniturilor din domeniul public şi anularea a 137.000 de posturi vacante, ocuparea a doar 15% din numărul posturilor care se vacantează, amânarea creşterilor salariale.
Citește pe Antena3.ro