Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consumul de carne este așteptat să scadă pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de sănătate ale consumatorilor, iar dietele vegană și flexitariană vor avea tot mai mulți adepți. Indiferent de ce vom alege să mâncăm, Comisia Europeană ne transmite un mesaj neplăcut. În deceniul următor mâncarea va deveni tot mai scumpă.
Valoarea producției agricole urcă la 527 mld. euro
Pe baza tendințelor de producție și a evoluțiilor aferente prețurilor,valoarea producției agricole a UE în termeni nominali este proiectată să ajungă la 527 miliarde de euro în 2035, în creștere cu o rată de 1,2 % pe an după 2025. Mărfuri precum cereale, semințe oleaginoase, zahărul, sfecla, laptele, ouăle și carnea, vor continua să reprezinte cea mai mare parte producția agricolă a UE până în 2035 (53%). Alte produse agricole precum plantele furajere, fructele și legumele, vinul și uleiul de măsline vor reprezenta 37% din producția agricolă până în 2035 (+1 pp. în pondere față de media 2021-2023).
Costurile de producție cresc în continuare
Se presupune că prețurile energiei și ale altor inputuri rămân mai mari decât nivelurile anterioare anului 2021 pe termen mediu. Costurile totale agricole se estimează că va crește cu 0,7% pe an după 2025 (comparativ cu creșteri de 0,5% pe an observate între 2015 și 2020). În ciuda reducerii preconizate a numărului de animale, hrana lor va rămâne cel mai mare cost (36% din totalul consumului intermediar, în scădere de la 42% în 2023). Și alte costuri, cum ar fi serviciile agricole (servicii de consiliere, cheltuieli veterinare, întreținerea clădirilor etc) sunt și ele de așteptat să crească, urmând să reprezinte 36% până în 2035. Datorită prețurilor mai mari la energie și la îngrășăminte, costurile lor totale ar putea crește la 14% și, respectiv, 10%.
Prețul, principalul factor care influențează alegerile
Deși preocupările legate de sănătate și mediu rămân puternice, creșterea recentă a inflației a făcut ca prețurile să devină cel mai influent factor în alegerea alimentelor. Pentru a face față bugetelor mai strânse, consumatorii optează pentru mărci private, reducând achizițiile și căutând alternative la comercianți. Această sensibilitate la preț vine în detrimentul unor categorii de alimente, deoarece consumatorii sunt mai puțin dispuși să plătească mai mult pentru produse cu valoare mai mare. Într-o oarecare măsură, acest lucru ar putea întârzia unele schimbări și tendințe alimentare observate în trecut. În ciuda întreruperilor pe termen scurt, semnificația dietelor sănătoase este probabil să persiste, deoarece consumatorii acordă prioritate sănătății post-COVID. Aceasta este reflectată în cererea în creștere pentru alimente funcționale și fortificate, produse care încorporează componente precum vitamine sau probiotice.
Cererea de biocombustibil scade, presiunea pe culturile agricole rămâne
Se estimează că cererea de biocombustibili va scădea, pe măsură ce decarbonizarea transportului rutier se accelerează. Este de așteptat ca cererea de biodiesel să ajungă la peste 20 de miliarde de litri pe an până în 2027, după care se preconizează că va începe să scadă și va ajunge la 16,3 miliarde litri până în 2035. Cererea de bioetanol este, de asemenea, estimată că va fi stabilă la aproximativ 7,5 miliarde de litri pe an până în 2028, după care va scădea la 5,8 miliarde de litri pe an până în 2035. Utilizarea materiei prime pe bază de culturi agricole pentru producerea de biocombustibili este limitată de un plafon stabilit în 2020. Pentru producția de etanol, se preconizează că porumbul va rămâne principala materie primă, dar ponderea acesteia este de așteptat să scadă de la 42 % în 2020-2022 la 36% în 2035, în timp ce ponderea grâului se așteaptă să scadă de la 21% la 17%. Ponderea totală a culturilor (cereale, sfeclă de zahăr și melasă) în materii prime cu etanol se estimează că va scădea de la 86% în 2020-2022 la 70% până în 2035. În același timp, ponderea biocombustibililor avansați, inclusiv bioetanolul din deșeuri și reziduuri, este de așteptat să crească de la 14% până la 30%. Ponderea uleiului de palmier pentru producerea biodieselului este de așteptat să scadă de la 21% în 2020-2022 la doar 4% în 2035, deoarece multe țări din UE elimină treptat această materie primă. Se prognozează că uleiurile vegetale (în primul rând uleiul de rapiță) vor rămâne relativ stabile ca pondere în producerea biodieselului, la aproximativ 50%. Ponderea uleiurilor uzate și a grăsimilor va crește în această perioadă, de la 24% la 31%. Pentru producția de etanol, se preconizează că porumbul va rămâne principala materie primă, dar ponderea acesteia este de așteptat să scadă de la 42 % în 2020-2022 la 36 % în 2035, în timp ce ponderea grâului este se așteaptă să scadă de la 21% la 17%. Ponderea totală a culturilor de cereale, sfeclă de zahăr și melasă în materiile prime ale etanolului se estimează că va scădea de la 86% în 2020-2022 la 70 % până în 2035. În același timp, ponderea biocombustibililor avansați, inclusiv bioetanolul din deșeuri și reziduuri, este de așteptat să crească de la 14% până la 30 %.
Consumul de zahăr se va reduce
Producția de sfeclă de zahăr se așteaptă să scadă, ceea ce va duce și la o scădere a producției de zahăr în UE. Consumul de zahăr în blocul comunitar este, de asemenea, estimat să scadă până în 2035 din cauza
consumatorii care trec la diete cu un aport mai mic de zahăr. UE va rămâne în continuare un importator net de zahăr, dar cantitățile aduse vor scădea.
Șeptelul se restrânge, laptele se scumpește
În ciuda provocărilor semnificative, sectorul produselor lactate din UE a arătat performanțe remarcabile în ultimii ani. Producția de lapte ar trebui să continue să crească în următorii ani, dar într-un ritm mai lent decât în anii trecuți. Politicile de mediu ale Comisiei Europene trebuie să conducă la o scădere a mărimii efectivului de lapte, deci producția de lapte ar putea scădea ușor până în 2035 la nivelul UE. În ciuda acestui fapt, producția de produse lactate (de exemplu, brânză, zer, lapte praf degresat) a unor state se așteaptă să crească în continuare. În ceea ce privește producția de unt este probabil să rămână stabilă în anii următori. Legat de prețuri, analiza citată prognozează pentru laptele crud din UE o creștere până în 2035 cu mult peste cele din 2022.
Consumul UE pe cap de locuitor de produse lactate este prognozat să rămână stabil, dar stilul de viață, schimbările și cerințele de sănătate ar putea crește cererea pentru produse lactate cu un aport nutrițional ridicat.
Carnea de vită, mai puțină și mai scumpă
Consumul de carne de vită în UE rămâne și în anii următori ținut jos din cauza prețului ridicat, dar și a preocupărilor legate de sănătate ale consumatorilor. Combinate cu profitabilitate scăzută a sectorului și cu reglementări mai stricte legate de mediu, este de așteptat să conducă la o scădere suplimentară a producției de carne de vită până în 2035. Subvențiile și eco-schemele din cadrul noului Plan strategic de dezvoltare a agriculturii, împreună cu o perspectivă relativ bună de preț, vor ajuta la încetinirea acestei tendințe, dar nu o vor inversa. Producția în declin poate contribui în anii viitori la menținerea prețurilor la carne de vită la un nivel mai ridicat decât în trecut. Deși exporturile de carne de vită din UE urmează să crească încet până în 2035, exporturile de bovine vii sunt așteptate să scadă treptat din cauza concurenței crescute și a preocupărilor existente cu privire la transportul pe distanțe lungi al animalelor.
Consumul de carne de porc, în declin
Consumul de carne de porc va scădea și el până în 2025 pe fondul preocupărilor legate de sănătate ale consumatorilor, dar și ca urmare a criticilor sociale tot mai puternice la adresa sistemelor intensive de creștere a suinelor. Vești prea bune nu vin nici în ceea ce privește Pesta Porcină Africană, care nu va dispărea și asta va afecta producția de carne. Exporturile UE de carne de porc, care au crescut în deceniul precedent, se așteaptă să scadă de acum și până în 2035, această tendință fiind stimulată și de redresarea producției de carne de porc în țările asiatice. Prețurile vor înregistra totuși creșteri din cauza costurilor crescute.
Gripa aviară devine tot mai prezentă
Carnea de pasăre va beneficia în continuare de imaginea unui produs mai sănătos în ochii consumatorilor și acest lucru va susține cererea și creșterea producției. În plus, oportunitățile de export și inexistența constrângerilor religioase vor fi alte atuuri pentru stimularea producției. În viitor, incidența gripei aviare este de așteptat să se întindă pe întregul an, în loc să fie una sezonieră, iar acest lucru va provoca sectorului pierderi. Cu toate acestea, exporturile de păsări ale UE urmează să se redreseze în anii următori, arată analiza Comisiei Europene.
Consumul de proteine vegetale câștigă adepți
De peste un deceniu, consumatorii din UE și-au crescut consumul de produse vegetale. Acestea au devenit alternativele la produsele din carne și fructe de mare și statisticile arată că începând cu 2011 consumul lor a crescut de cinci ori și este probabil să continue să crească. Consumul de băuturi pe bază de plante urmează, de asemenea, să crească, în special datorită noilor surse de proteine vegetale (de exemplu, ovăz și migdale), care înlocuiesc sursa tradițională (soia). Deși aceste produse nu reproduc pe deplin gustul și consistența produselor de origine animală, consumatorii sunt încă dispuși să-și diversifice alegerea proteinelor și/sau să adauge produse pe bază de plante în dieta lor. În ciuda acestei creșteri, proteinele animale sunt de așteptat să rămână sursa dominantă de proteine consumată în UE în viitor (aproximativ 60%).
Flexitarienii, veganii și vegetarienii cresc cererea de produse pe bază de plante
Preocupările legate de sănătate și mediu sunt principalele motive pentru modificări ale dietei, care se traduc într-o cerere în creștere pentru produse pe bază de plante până în 2035. Drept urmare, din ce în ce mai mulți consumatori din UE urmează o dietă flexitariană (30% în 2021), adică caracterizat printr-o preferință pentru produsele alimentare pe bază de plante, permițând uneori consumul de carne și pește. Aceștia reprezintă un procent mai mare decât cel al veganilor și vegetarienilor (combinate acestea reprezintă 7% dintre consumatori, în funcție de țările UE selectate). Astfel, va fi probabil o creștere a cererii de alimente pe bază de plante alimentat de flexitarieni care caută înlocuitori ocazionali pentru carne. Prevalența dietelor care evită carnea variază și mai mult în funcție de vârstă, grupuri și aria geografică. De exemplu, în Germania, aproximativ 13% dintre adulții tineri (cu vârste între 18-29 de ani) se declară drept vegani sau vegetarieni, comparativ cu doar 6% în Italia și 10% în Franța.
